Cum se protejau strămoșii noștri de arsurile solare?

Cum se protejau strămoșii noștri de arsurile solare? A apărut o nouă explicație pentru motivul pentru care Homo sapiens a supraviețuit în Europa și Asia de Nord, în timp ce Neanderthalienii, aparent mai bine adaptați, au dispărut.

Cum se protejau strămoșii noștri de arsurile solare? Se pare că o combinație de strategii, precum utilizarea ocrului pe post de „cremă de protecție solară” și îmbrăcămintea croită, i-ar fi putut proteja H. sapiens de cancerul de piele și de un sistem imunitar slăbit, în contextul în care câmpul magnetic al Pământului devenise mai slab, permițând pătrunderea unei cantități mai mari de radiații.

• De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
• Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani

De-a lungul istoriei Pământului, direcția polilor magnetici s-a inversat de cel puțin 180 de ori. Nu știm exact ce se întâmplă în timpul acestor inversări, pentru că nu am observat niciuna cu tehnologie modernă, dar există dovezi că sunt însoțite de o slăbire a câmpului magnetic și de migrarea dramatică a polilor. Uneori, slăbirea câmpului poate apărea și fără o inversare; un astfel de caz recent este evenimentul Laschamps.

Astfel de schimbări pot crește expunerea la radiațiile cosmice care, în mod normal, sunt deviate spre zone îndepărtate sau nelocuite. Deși unii prevăd catastrofe la următoarea inversare, încercările de a lega evenimentele de extincție din trecut de aceste slăbiri ale câmpului au eșuat în mare parte, cu o posibilă excepție: dispariția Neanderthalienilor în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, care coincide cu vârful evenimentului Laschamps, cu între 41.000 și 39.000 de ani în urmă, o perioadă de aproximativ 300 de ani în care câmpul magnetic era extrem de slab.

Modificările magnetismului Pământului

Cercetători de la Universitatea din Michigan (SUA), împreună cu colegi din Finlanda, Marea Britanie și Germania, au explorat această posibilă legătură. Modelările lor arată că în timpul evenimentului Laschamps, polul magnetic nordic s-a deplasat deasupra Europei față de poziția actuală din Oceanul Arctic. Acest eveniment ar fi oferit spectacole de aurore boreale în regiuni în care nu se văd în mod normal.

Mai importante decât aurorele, însă, ar fi fost efectele asupra atmosferei. Modelele arată că forța câmpului a scăzut cu circa 90%, expunând stratul de ozon la un bombardament constant de raze cosmice. Asemănător, dar mult mai grav decât efectele emisiilor de clorofluorocarburi din secolul XX, această distrugere ar fi slăbit capacitatea stratului de ozon de a bloca radiațiile UV cancerigene, scrie IFL Science.

Pielea expusă devenea un risc major. Radiația UV excesivă este asociată nu doar cu cancerul de piele, ci și cu un sistem imunitar slăbit și cu deficiența de folat (acid folic), care poate duce la malformații congenitale. Autorii studiului remarcă faptul că această perioadă corespunde cu apariția îmbrăcămintei croite la H. sapiens. Tot atunci se generalizează folosirea ocrului pentru picturi rupestre și, posibil, pentru decorarea corpului. Ocrul oferă protecție împotriva razelor UV și încă este folosit în acest scop în anumite regiuni.

„În studiu, am reunit toate regiunile în care câmpul magnetic nu era conectat, permițându-le radiațiilor cosmice sau particulelor solare energetice să ajungă direct la sol”, a explicat dr. Agnit Mukhopadhyay, autorul principal.

„Am descoperit că multe dintre aceste regiuni corespund foarte bine cu zonele de activitate umană din urmă cu 41.000 de ani, în special o creștere a utilizării peșterilor și a unui ‘predecesor al cremei de soare’, ocrul”, a mai adăugat el.

Cum se protejau strămoșii noștri de arsurile solare?

Inițial, se credea că H. sapiens a contribuit la dispariția Neanderthalienilor prin conflicte sau competiție. Însă știm acum că H. sapiens a ajuns în Europa acum circa 56.000 de ani, cu aproape 100 de generații înainte ca Neanderthalienii să dispară, ceea ce i-a determinat pe antropologi să caute explicații alternative.

„Întrebarea legată de diferențele dintre aceste două specii, Neanderthalieni și oamenii moderni, care ar putea explica dispariția uneia dintre ele, este una dintre cele mai mari dileme antropologice”, a spus dr. Raven Garvey.

Îmbrăcămintea mai avansată și utilizarea decorativă sau protectoare a ocrului ar putea fi, cel puțin parțial, răspunsul. Neanderthalienii purtau și ei haine, dar fiind deja adaptați la nord, probabil că nu aveau nevoie de îmbrăcăminte completă. Acest lucru ar explica de ce acele cu urechi și alte unelte de cusut au fost descoperite în așezările H. sapiens, dar nu și în cele neanderthaliene. Hainele croite înseamnă mai puțină piele expusă și, implicit, o protecție mai bună împotriva soarelui.

Autorii nu aduc dovezi directe, ci propun o corelație interesantă, care poate fi testată în viitor. Modelele de radiație dezvoltate pentru evenimentul Laschamps pot fi folosite pentru a prezice efectele unor evenimente similare. Dacă omenirea va supraviețui și va păstra aceste date, vom putea verifica validitatea acestor modele.

Indiferent de cum ne evaluăm șansele de supraviețuire, este clar că avem nevoie de arhivare științifică de calitate. „Dacă un astfel de eveniment ar avea loc astăzi, am avea o pană completă în mai multe sectoare. Sateliții de comunicații nu ar mai funcționa”, a avertizat Mukhopadhyay. Arhiviștii care se ocupă de conservarea pe termen lung a cunoștințelor ar trebui, poate, să păstreze și acest studiu dacă au resursele necesare.

Studiul este publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce au dezvăluit noi scanări CT despre mumia egipteană antică „Doamna Misterioasă”

Arheologii au scos la lumină dovezi ale cultului zeiței egiptene Isis în Spania

O fosilă veche de 5 milioane de ani dezvăluie o veveriță zburătoare gigantică în America de Nord

Erupția Vezuviului a transformat creierul unui om în sticlă