Erupția Vezuviului a transformat creierul unui om în sticlă

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Erupția Vezuviului a transformat un creier în sticlă. O nouă analiză a rămășițelor unui bărbat care a murit în erupția catastrofală a Vezuviului de acum aproape 2.000 de ani a scos la iveală un fenomen extrem de rar: creierul său a fost transformat în sticlă.

Erupția Vezuviului a transformat un creier în sticlă, aceasta fiind prima și singura dată când s-a descoperit un astfel de proces de vitrificare a țesutului uman, documentat în ruinele orașului Herculaneum.

• În urmă cu 116 ani, Pământul trecea la o distanţă foarte mică pe lângă cometa lui…
• Arheologii au găsit molecule organice în fosile de dinozaur

O echipă de cercetători condusă de vulcanologul Guido Giordano, de la Universitatea Roma Tre (Italia), a analizat în detaliu o bucată de material întunecat descoperită în craniul victimei și a confirmat că aceasta reprezintă țesut cerebral vitrificat.

Erupția Vezuviului a transformat un creier în sticlă

În mod obișnuit, vitrificarea presupune încălzirea rapidă și răcirea bruscă a unui material, astfel încât atomii să nu aibă timp să se aranjeze într-o structură cristalină, rezultând un solid amorf, adică sticla. Acest proces este extrem de rar pentru materialele organice, iar condițiile necesare pentru ca un creier uman să devină sticlă sunt aproape imposibil de atins în mod natural, explică Science Alert.

Cercetătorii au utilizat mai multe tehnici avansate pentru a analiza structura și compoziția materialului vitrificat, printre care: microscopia electronică de scanare (SEM), care a evidențiat prezența neuronilor și a altor structuri cerebrale bine conservate; calorimetria diferențială de scanare (DSC), care a determinat temperaturile necesare pentru vitrificare; și spectroscopia cu raze X cu dispersie de energie (EDS), care a oferit informații despre structura fină a materialului.

Cum s-a întâmplat totul?

Rezultatele au arătat că țesutul cerebral a fost expus la temperaturi de cel puțin 510°C într-un timp foarte scurt, urmate de o răcire rapidă. Acest lucru elimină posibilitatea ca fluxurile piroclastice (amestecuri fierbinți de gaze, cenușă și rocă) să fie cauza vitrificării, deoarece acestea au atins temperaturi maxime de doar 465°C.

În schimb, cercetătorii sugerează că fenomenul s-a produs în urma unui nor de cenușă extrem de fierbinte, care s-a răspândit imediat după erupție și a lovit orașul Herculaneum. Conform unor studii recente, acest nor inițial a atins temperaturi cuprinse între 500 și 555°C, suficient pentru a vitrifica creierul victimei înainte ca materialul să fie răcit brusc de acumularea ulterioară de cenușă vulcanică.

Aceasta este singura situație cunoscută în care țesutul uman a fost conservat sub formă de sticlă printr-un proces natural. Descoperirea nu oferă detalii fascinante doar despre erupția din anul 79 d.Hr., ci și despre modul în care temperaturile extreme pot influența conservarea resturilor umane.

Lucrarea echipei de cercetători a fost publicată în Scientific Reports și reprezintă un pas înainte semnificativ în înțelegerea efectelor devastatoare ale erupțiilor vulcanice asupra organismului uman.

Vă recomandăm să citiți și:

Surpriza neplăcută, dar fascinantă, găsită într-o sticlă veche de 200 de ani

Arheologii din Marea Britanie au descoperit „o benzinărie” de pe vremea romanilor

A fost descoperită o fosilă veche de 9 milioane de ani a unui strămoș colosal al Marelui Rechin Alb

Test de cultură generală. De ce sărbătorim zilele de naștere?