Un experiment aruncă o nouă lumină asupra originilor conștienței

Un experiment aruncă o nouă lumină asupra originilor conștienței. Un experiment științific de amploare, pregătit timp de șapte ani, a oferit noi perspective despre natura conștienței și a pus la încercare două dintre cele mai importante teorii concurente: Teoria Informației Integrate (IIT) și Teoria Workspace-ului Neuronal Global (GNWT).

Rezultatele au fost publicate în revista Nature și reprezintă un moment de cotitură în cercetarea conștienței umane.

• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?

Ce spun teoriile?

IIT susține că conștiența apare atunci când informația dintr-un sistem (cum este creierul) este puternic interconectată și integrată. Cu alte cuvinte, conștiența este rezultatul colaborării strânse dintre diferitele părți ale creierului.

GNWT propune că informațiile devin conștiente în momentul în care sunt „transmise” de o rețea de regiuni cerebrale, în special din zona frontală, către restul creierului, ca un reflector mintal care scoate ceva în prim-plan, explică Medical Xpress.

Cele două teorii au fost comparate direct într-un experiment lansat în 2019, care a implicat 256 de voluntari, un număr record pentru acest tip de cercetare. Participanților li s-au prezentat diverși stimuli vizuali, în timp ce activitatea cerebrală le era monitorizată prin metode moderne care măsoară fluxul sanguin, activitatea electrică și cea magnetică a creierului.

În căutarea originilor conștienței

Studiul a identificat o legătură funcțională între zonele vizuale din spatele creierului și zonele frontale, sugerând că percepțiile noastre sunt strâns legate de gândire. Cu toate acestea, datele nu au susținut pe deplin niciuna dintre teorii: nu au fost suficiente dovezi pentru a confirma că conștiența rezultă dintr-o rețea integrată în partea posterioară a creierului, așa cum propune IIT; nici ideea GNWT, conform căreia conștiința este produsul activității din lobul frontal, nu a fost validată decisiv.

De fapt, rezultatele sugerează că conștiența nu vine neapărat din „centrul de comandă” al creierului (cortexul prefrontal), ci mai degrabă din procesele senzoriale și perceptive. Cu alte cuvinte, inteligența se ocupă cu „a face”, dar conștiența este despre „a fi”.

Acest progres în ceea ce privește înțelegerea originilor conștienței ar putea ajuta în diagnosticarea pacienților aflați în stare vegetativă sau comă, în care forme „ascunse” de conștiență pot fi greu de detectat. Se estimează că aproximativ un sfert dintre acești pacienți prezintă semne subtile de conștiență care trec neobservate.

Un nou model de colaborare în știință

Studiul este rezultatul unei colaborări inedite, numită „colaborare adversarială”, între cercetători care susțineau teorii opuse. Această abordare, rar folosită, este menită să reducă părtinirile inconștiente și să accelereze progresul științific prin testarea deschisă a ideilor contradictorii.

„A fost clar că un singur experiment nu poate dovedi sau respinge definitiv niciuna dintre teorii, deoarece au baze conceptuale diferite. Dar s-au făcut pași importanți în înțelegerea conștienței și în identificarea zonelor cerebrale implicate în percepția vizuală”, a declarat Anil Seth, profesor de neuroștiințe cognitive la Universitatea Sussex (Anglia).

Christof Koch, unul dintre liderii proiectului, a subliniat importanța acestei metode: „Colaborările adversariale ar putea transforma cercetarea biomedicală. Dar necesită multă muncă și deschidere din partea tuturor celor implicați.”

Vă recomandăm să citiți și:

Se pare că și liderii religioși cred în schimbările climatice provocate de om

Test de cultură generală. Cine a inventat munca?

Un nou studiu a descoperit că femeile aud mai bine decât bărbații

Un test arată că alcoolul provoacă leziuni cerebrale pe termen lung