A fost descoperită o culoare nouă. Pentru prima dată, oamenii ar putea fi martorii unei palete de culori care până acum a rămas ascunsă pentru ochii noștri, una care include un „albastru-verde cu o saturație nemaivăzută”.
Nu ai mai văzut această culoare nouă pentru că, pur și simplu, nu poți. Ea exista într-un spațiu cromatic inaccesibil vederii umane naturale.
Cel puțin, până acum. Cercetători de la Universitatea din California, Berkeley, și Universitatea din Washington, ambele din SUA, susțin că au descoperit o metodă prin care pot „pirata” retina umană pentru a extinde artificial gama de culori percepute de ochiul uman.
Așa cum Dorothy din „Vrăjitorul din Oz” a pășit într-o lume plină de culoare, echipa de cercetători crede că ne poate deschide și nouă ochii spre o nouă dimensiune a spectrului cromatic.
Un prototip numit „Oz” este capabil să modifice modul în care semnalele de culoare sunt transmise de la celulele retiniene la creier. Aceste tipare de activare sunt imposibil de obținut în condiții naturale de vedere, explică cercetătorii.
Prototipul funcționează prin direcționarea unei raze laser cu o singură lungime de undă (de obicei percepută drept verde) către celulele conuri individuale din retină, responsabile cu percepția culorii.
De regulă, fiecare culoare pe care o vedem activează simultan mai multe tipuri de conuri (dintre cele peste șase milioane din ochiul uman). Fiind tricromatici, avem trei tipuri de conuri, sensibile la lungimi de undă lungi, medii și scurte (L, M, S), corespunzătoare în general culorilor roșu, verde și albastru.
Conurile M, sensibile la verde, se suprapun cu răspunsul conurilor pentru roșu și albastru, astfel încât nu există o lungime de undă a luminii care să stimuleze doar conurile M în mod natural. Dar prototipul Oz reușește exact acest lucru: izolează și stimulează doar conurile M cu un fascicul laser. Teoretic, acest lucru transmite către creier un semnal cromatic necunoscut.
În cadrul experimentelor, trei participanți și-au fixat privirea pe un fundal gri neutru, în timp ce ochii lor erau stimulați cu un fascicul verde. Așa cum era de așteptat, semnalul transmis doar de un mic grup de celule M nu a fost perceput drept o culoare cunoscută de creier.
Participanții nu au reușit să reproducă acea culoare folosind lumină roșie, verde și albastră. A fost nevoie să adauge multă lumină albă pentru a reduce saturația, scrie Science Alert.
Cercetătorii, conduși de inginerul James Fong de la Berkeley, au numit noua culoare percepută „olo”, iar cea mai apropiată variantă vizibilă de această nuanță apare într-o casetă de comparație din cadrul experimentului. Ulterior, participanții au privit un punct în mișcare, în timp ce prototipul Oz stimula selectiv doar unele celule con.
Rezultatul? Aceștia au perceput „culori diferite ale curcubeului, nuanțe fără precedent în spectrul uman natural și imagini precum linii roșii strălucitoare sau puncte rotative pe un fundal olo”.
Cu alte cuvinte, dacă această „nouă paletă cromatică” este reală, ea ar putea fi teoretic vizibilă și în imagini sau videoclipuri, nu doar în laborator.
Totuși, nu toți specialiștii sunt convinși. John Barbur, expert în vedere la Universitatea din Londra (Anglia), care nu a fost implicat în studiu, a declarat pentru BBC că această concluzie este „discutabilă”.
Deși consideră remarcabilă capacitatea de a stimula un număr mic de conuri, Barbur susține că această tehnică ar putea intensifica doar percepția unei culori deja cunoscute, nu neapărat crea una cu totul nouă.
Desigur, prototipul are și limitări. Culorile nou percepute au apărut doar în câmpul vizual periferic al participanților, unde conurile sunt mai rare și mai ușor de izolat, dar unde și claritatea percepției este mai redusă.
Cercetătorii speră să perfecționeze prototipul Oz pentru a putea analiza sistemul vizual la nivel de celulă și, eventual, pentru a-l folosi în tratarea daltonismului.
„Oz reprezintă o nouă clasă de platformă experimentală în știința vederii și în neuroștiință, care vizează controlul complet al primului strat neural al creierului, programarea fiecărui fotoreceptor în orice moment. Prototipul nostru este un pas înainte în acest sens, demonstrând capacitatea de a livra microdoze precise către celulele vizate”, scriu autorii.
Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
Test de cultură generală. De ce murim?
A fost descoperită legătura dintre căsătorie și demență
De ce piloții de Formula 1 sunt cântăriți după curse?
Într-un nou studiu, șoarecii timizi au rezolvat problemele mai rapid decât cei curajoși