Astronomii au fotografiat o stea care a explodat nu o dată, ci de două ori

Poți trăi o singură dată, dar unele stele mor de două ori. Astronomii au descoperit prima dovadă vizuală pentru o stea care a explodat de două ori: o stea moartă a trecut printr-un fenomen numit „dublă detonare”.

Această descoperire sugerează că unele stele pot exploda sub formă de supernovă fără să atingă așa-numita limită Chandrasekhar, masa minimă necesară pentru ca o stea să devină supernovă.

• O eroare în măsurarea supernovelor ar putea duce la rezolvarea misterului energiei întunecate
• O hartă genetică a bolii Alzheimer dezvăluie, în premieră, activitățile ascunse ale genelor

Folosind Telescopul Foarte Mare (VLT) și instrumentul său MUSE (Multi Unit Spectroscopic Explorer), cercetătorii au analizat rămășițele unei supernove vechi de câteva secole, numită SNR 0509-67.5, aflată la 60.000 de ani-lumină distanță, în constelația Dorado. În urma investigației, au fost descoperite structuri în resturile exploziei care indică faptul că steaua care a generat supernova este o stea care a explodat de două ori.

Astronomii au surprins o stea care a explodat de două ori

Steaua în cauză era o pitică albă, un tip de rămășiță stelară care se formează atunci când o stea cu masă similară Soarelui își consumă tot combustibilul necesar fuziunii nucleare. Supernovele de tip Ia, care provin din astfel de stele, sunt esențiale pentru astronomi, deoarece au o luminozitate constantă și pot fi folosite pentru a măsura distanțele cosmice. De aceea, ele mai sunt numite și „repere standard”, scrie Space.com.

Această primă dovadă vizuală a unei duble detonații în cazul unei pitice albe aduce o nouă perspectivă asupra acestor evenimente stelare cruciale.

„Exploziile piticelor albe au un rol esențial în astronomie. Cu toate acestea, mecanismul exact care declanșează explozia rămâne, până azi, un mister nerezolvat”, a declarat Priyam Das, de la Universitatea New South Wales (Australia). Cercetătorii sunt de acord că supernovele de tip Ia apar în sisteme binare, în care una dintre stele devine pitică albă.

Dacă această stea moartă orbitează suficient de aproape de companionul ei sau dacă companionul se dilată, pitica albă începe să „fure” material de la steaua vecină. Pe măsură ce adună tot mai multă masă, aceasta poate depăși limita Chandrasekhar (aproximativ 1,4 mase solare), declanșând o supernovă de tip Ia.

În majoritatea cazurilor, explozia distruge complet pitica albă. Dar de ceva timp, astronomii bănuiesc că există și un alt scenariu.

În câte moduri poate muri o stea?

Poate că unele pitice albe pot experimenta o dublă explozie. Noul studiu confirmă că acest fenomen este real.

Dar cum funcționează? Teoria dublei detonații presupune că, în timp ce pitica albă atrage material de la steaua companion, ea acumulează un strat de heliu furat. Acest înveliș devine instabil și se aprinde, provocând prima explozie.

Aceasta generează o undă de șoc care călătorește spre interior, lovind miezul piticei albe și declanșând a doua explozie, supernova propriu-zisă.

Ce este important aici e că această a doua detonare poate avea loc chiar înainte ca steaua să depășească masa critică (limita Chandrasekhar). Recent, cercetătorii au prezis că acest proces lasă o „amprentă” specifică în resturile supernovei, o semnătură detectabilă mult timp după explozie.

Această amprentă a fost acum confirmată vizual în rămășițele supernovei SNR 0509-67.5, aflată în Marele Nor al lui Magellan. Supernova a fost detectată prima dată în 2004 și se estimează că a avut loc în urmă cu aproximativ 400 de ani (așa cum o vedem noi astăzi).

Dincolo de importanța științifică majoră și de contribuția la rezolvarea misterului legat de evoluția piticelor albe, observația acestei supernove oferă și un spectacol vizual impresionant pentru pasionații de astronomie.

„Această dovadă palpabilă a unei duble detonări nu doar că ne ajută să rezolvăm un mister vechi, ci oferă și o imagine spectaculoasă”, a concluzionat Priyam Das.

Cercetarea echipei a fost publicată în revista Nature Astronomy.

Vă recomandăm să citiți și:

Rotația Pământului accelerează în iulie și august. Cât de scurte vor fi zilele?

O descoperire arheologică autentică: Astronomii au găsit „dinozaurii Universului”

Culorile incredibile ale planetei Marte, observate cu sonda europeană Mars Express

Oamenii de știință au descoperit că planeta Marte nu este rotundă