Rotația Pământului se va accelera din nou în lunile iulie și august, luându-i prin surprindere pe oamenii de știință.
Se preconizează că în lunile iulie și august din acest an, rotația Pământului se va accelera din nou, contrar tendinței generale de încetinire observate de-a lungul timpului. Deși există explicații clare pentru creșterea vitezei de rotație în această vară, fenomenul general al accelerării recente rămâne un mister pentru oamenii de știință.
În mod obișnuit, Pământul efectuează puțin peste 365 de rotații în jurul axei sale în perioada necesară pentru a orbita o dată în jurul Soarelui, ceea ce determină durata unui an. Totuși, de-a lungul istoriei planetei, lungimea unei zile a variat, iar numărul de zile dintr-un an a oscilat, potrivit calculelor, între aproximativ 490 și 372.
Mai mulți factori influențează viteza de rotație a Pământului, precum modificările nivelului mărilor sau mișcările interne ale planetei. Însă cel mai important factor este îndepărtarea progresivă a Lunii de Pământ, un proces care duce, în mod normal, la încetinirea rotației planetei cu aproximativ 1,8 milisecunde pe secol, explică IFL Science.
În ultimele decenii, oamenii de știință au monitorizat cu mare precizie durata zilei folosind ceasuri atomice. Pentru a compensa încetinirea rotației, se adaugă uneori o secundă, esențială, de exemplu, pentru buna funcționare a sistemului GPS. Însă, începând cu 2020, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată: rotația Pământului a început să se accelereze.
Anul 2020 a înregistrat cele mai scurte 28 de zile din ultimii peste 60 de ani, iar în fiecare an de atunci s-au stabilit noi recorduri. Ziua cea mai scurtă de până acum a fost înregistrată în 2024, fiind cu 1,66 milisecunde mai scurtă decât durata standard de 86.400 de secunde.
Și în acest an se așteaptă ca unele zile din iulie și august să fie mai scurte. Potrivit Timeanddate.com, ziua de 9 iulie ar putea fi cu 1,30 milisecunde mai scurtă, cea de 22 iulie cu 1,38 milisecunde, iar 5 august cu 1,5 milisecunde mai scurtă, conform observațiilor și modelelor furnizate de IERS (Serviciul Internațional de Rotație a Pământului) și de Observatorul Naval al SUA.
Luna, deși contribuie la încetinirea pe termen lung a rotației planetei, poate influența și accelerarea temporară. Atunci când Luna se află mai departe de ecuatorul Pământului, forța de frecare exercitată asupra planetei este mai mică, favorizând o ușoară accelerare. Aceste zile scurte sunt corelate cu poziția Lunii în această perioadă.
Totuși, deși fenomenele acestea pot fi prevăzute de astronomi, tendința generală este surprinzătoare. Din 1972 încoace au fost adăugate 27 de secunde pentru a compensa încetinirea rotației. Însă din 2016 nu a mai fost nevoie de nicio secundă în plus, iar IERS a confirmat că nici anul acesta nu va adăuga una în iunie.
„Această lipsă de nevoie pentru secunde adiționale nu a fost anticipată. Presupunerea era că rotația Pământului va continua să încetinească și va fi nevoie în continuare de astfel de corecții. Așa că rezultatul este cu adevărat surprinzător”, a declarat fizicianul Judah Levine, de la Institutul Național pentru Standarde și Tehnologie din SUA, într-un interviu pentru Discover Magazine în 2021.
„Nimeni nu se aștepta la asta. Cauza acestei accelerări încă nu este explicată”, a spus și Leonid Zotov, expert în rotația Pământului la Universitatea de Stat din Moscova (Rusia), pentru Timeanddate.com.
Zotov a adăugat că majoritatea cercetătorilor suspectează o cauză internă, legată de structura planetei. Modelele atmosferice și oceanice nu justifică această accelerare semnificativă.
Pe lângă factori atmosferici sau selenari, și cutremurele pot influența viteza de rotație. De exemplu, seismul devastator din martie 2011, cu magnitudinea 9,0, produs în largul Japoniei, a modificat axa planetei cu aproximativ 17 centimetri și a scurtat durata unei zile. Insula principală a Japoniei s-a deplasat cu circa 2,4 metri, iar rotația Pământului s-a accelerat cu aproximativ 1,8 microsecunde.
„Cutremurele pot modifica rotația prin redistribuirea masei Pământului, exact cum face o patinatoare când își strânge brațele pentru a se învârti mai repede”, explica dr. Richard Gross, de la NASA, în 2011. Folosind modele ale distribuției masei înainte și după cutremur, el a putut estima impactul acestuia asupra rotației planetei.
În comparație, cutremurul din Indonezia din 2004 a scurtat durata unei zile cu aproximativ 2,68 microsecunde.
IERS va continua să monitorizeze rotația Pământului cu aceeași precizie și va confirma cât de scurte vor fi, în realitate, zilele din iulie și august și dacă va fi stabilit un nou record.
Un fizician explică cum se formează atomii
Telescopul Hubble a surprins o galaxie spirală care ascunde „un monstru” de proporții cosmice
Spațiul ar putea fi un produs secundar al timpului tridimensional, propune un om de știință
Locul în care oamenii ar putea trăi pe Marte, descoperit de o cercetătoare