Test de cultură generală. De ce brânza elvețiană are găuri?

De ce brânza elvețiană are găuri? După aproape o sută de ani de cercetări, oamenii de știință din Elveția au reușit în sfârșit să dezlege misterul găurilor din brânza elvețiană.

De ce brânza elvețiană are găuri? Contrar poveștilor din copilărie, găurile nu apar pentru că șoarecii ar roade interiorul roților de cașcaval.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Experții de la Agroscope, un centru național de cercetare agricolă, au descoperit că fenomenul, specific celebrelor brânzeturi elvețiene precum emmental sau appenzell, este provocat de minusculi fulgi de fân prezenți în lapte, și nu de bacterii, așa cum se credea anterior.

De ce brânza elvețiană are găuri?

Cercetătorii au constatat că găurile misterioase deveneau mai mici sau chiar dispăreau atunci când laptele folosit la fabricarea brânzei era colectat prin metode moderne.

„Dispariția tradiționalei găleți folosite la muls este cea care a făcut diferența”, a explicat purtătorul de cuvânt al Agroscope, Régis Nyffeler, subliniind că bucățelele de fân cădeau în lapte și, ulterior, generau formarea găurilor.

Studiul notează că fenomenul a fost analizat încă din 1917, când americanul William Clark a publicat o cercetare detaliată și a concluzionat că găurile erau provocate de dioxidul de carbon eliberat de bacteriile din lapte.

Însă specialiștii de la Agroscope au observat că, în ultimele decenii, brânzeturile elvețiene au avut tot mai puține găuri, odată cu trecerea de la găleți deschise la aparate de muls închise ermetic, care au eliminat complet prezența particulelor de fân din lapte, punctează The Guardian.

Cum a fost „inventată” brânza?

„Nimeni nu știe cu adevărat unde sau când a fost făcută prima dată brânza”, spune Eric Masseraz, consultant în creșterea bovinelor de lapte din Cantonul Valais. Conform Unității de Istorie din cadrul Departamentului Federal al Afacerilor Externe, prima mențiune scrisă a brânzei apare în texte din Vechiul Testament, vechi de aproape 4.000 de ani.

„Printre brânzari circulă o legendă potrivit căreia brânza ar fi fost descoperită din întâmplare. Povestea spune că un negustor a pornit să traverseze un deșert având laptele depozitat într-un burduf făcut din stomacul unei oi. Până la apus, soarele arzător și renina din pereții stomacului au coagulat laptele, separându-l în zer și caș, adică brânză, care, spre surprinderea lui, avea un gust încântător”, povestește Eric Masseraz.

Timp de secole, comunitățile rurale elvețiene s-au bazat pe producția de brânză ca metodă de conservare a laptelui. Chiar și acum doar câteva decenii, majoritatea familiilor aveau două vaci pe care le pășteau vara pe pășunile alpine. Laptele obținut în sezonul de pășunat era transformat în unt și brânză pentru iarnă, scrie House of Switzerland.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu susține că alimentele ultra-procesate nu sunt atât de nocive pe cât credeam

Un nou studiu arată cum diabetul modifică forma inimii

Microbii de la mamă influențează dezvoltarea creierului copilului, indică un studiu

Un pesticid comun, asociat cu anomalii cerebrale extinse la copii