Astronomii au descoperit un asteroid care se rotește atât de rapid încât ar fi trebuit să se sfărâme

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Folosind date preliminare de la Observatorul Vera C. Rubin, care urmează să își înceapă operațiunile spre finalul primăverii, o echipă internațională de astronomi a descoperit un asteroid care se rotește atât de rapid încât, teoretic, ar fi trebuit să se destrame.

Acest obiect cosmic neobișnuit, numit 2025 MN45, cu un diametru de aproximativ 700 de metri și aflat în centura principală de asteroizi, între orbitele lui Marte și Jupiter, efectuează o rotație completă în doar un minut și 53 de secunde, potrivit unui studiu. Practic, acesta este un asteroid care se rotește atât de rapid încât nu ar trebui să mai existe.

Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.

La prima vedere, această viteză poate să nu pară impresionantă. Însă, având în vedere dimensiunea uriașă a asteroidului, performanța este una extraordinară. Cercetătorii au constatat că forțele centrifuge generate de o asemenea rotație ar fi trebuit să depășească deja rezistența structurală estimată a obiectului, mai ales dacă acesta ar fi fost un așa-numit „morman de moloz”, format din fragmente mai mici, așa cum sunt mulți dintre asteroizii din centura principală.

A fost descoperit un asteroid care se rotește atât de rapid încât ar trebui să se destrame

Descoperirea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, după cum notează Science Alert, se credea că majoritatea asteroizilor îndepărtați se rotesc mult mai lent.

„Pentru obiectele din centura principală de asteroizi, limita de rotație rapidă pentru a evita fragmentarea este de 2,2 ore; asteroizii care se rotesc mai repede de atât trebuie să fie structural foarte rezistenți pentru a rămâne intacți. Cu cât un asteroid se rotește mai repede peste această limită și cu cât este mai mare, cu atât materialul din care este alcătuit trebuie să fie mai rezistent”, se arată în studiu, conform Futurism.

Echipa a folosit date colectate în faza de testare a Observatorului Rubin, în primăvara anului trecut, pentru a descoperi asteroidul 2025 MN45, unul dintre cei trei „rotitori ultra-rapizi” identificați, care își încheie rotația în mai puțin de cinci minute. În plus, au fost identificați alți 16 asteroizi „super-rapizi”, cu perioade de rotație cuprinse între 13 minute și 2,2 ore. Toți cei 19 au diametre mai mari de 100 m.

„Este clar că acest asteroid trebuie să fie alcătuit dintr-un material cu o rezistență foarte mare pentru a rămâne într-o singură bucată în timp ce se rotește atât de rapid. Calculăm că ar avea nevoie de o coeziune similară cu cea a rocii solide”, a declarat Sarah Greenstreet, coordonatoarea studiului și astronomă asistentă la National Science Foundation National Optical-Infrared Astronomy Research Laboratory (NOIRLab).

„Acest lucru este oarecum surprinzător, deoarece se crede că majoritatea asteroizilor sunt ceea ce numim asteroizi de tip ‘morman de moloz’, adică sunt alcătuiți din foarte multe fragmente mici de rocă și resturi care s-au adunat sub acțiunea gravitației în timpul formării Sistemului Solar sau în urma coliziunilor ulterioare”, a adăugat ea.

Ce va aduce viitorul pentru noul observator?

Asteroizii aflați dincolo de orbita lui Marte sunt foarte slab luminoși și extrem de greu de detectat. Însă datorită senzorilor extrem de sensibili ai Observatorului Rubin, echipa a reușit să identifice cei mai îndepărtați asteroizi cu rotație rapidă observați vreodată.

Studiul este primul evaluat de alți specialiști care se bazează pe date provenite de la acest observator și reprezintă un indiciu clar că vor urma multe alte descoperiri.

„După cum demonstrează acest studiu, chiar și în faza timpurie de testare, Rubin ne permite cu succes să analizăm o populație de asteroizi relativ mici din centura principală, care se rotesc extrem de rapid și care până acum nu puteau fi studiați”, a mai spus Greenstreet.

Vă recomandăm să citiți și:

Aproximativ 4.400 de sateliți Starlink se pregătesc de o migrație masivă. Decizia luată de SpaceX!

Este adevărat că Soarele este o stea pitică?

Ce a descoperit un nou studiu despre planetele Uranus și Neptun?

Cum putem să hrănim întreaga lume fără să distrugem planeta?