Cum putem să hrănim întreaga lume fără să distrugem planeta?

Hrănirea unei populații globale care se apropie de 10 miliarde de oameni, în paralel cu protejarea mediului, reprezintă una dintre marile provocări ale secolului XXI. Sectorul alimentar este responsabil pentru aproximativ 30% din emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile umane, contribuind la încălzirea globală. În același timp, lumea se confruntă cu un paradox: subnutriția și deficiențele alimentare coexistă cu obezitatea și consumul excesiv de mâncare.

Crearea unui sistem alimentar rațional, care să reducă impactul asupra mediului și să asigure o dietă sănătoasă pentru toți, necesită o abordare coordonată, afirmă profesoara Aedín Cassidy, expert în nutriție și medicină preventivă la Queen’s University Belfast.

• Razele cosmice au transformat nisipul antic într-o mașină a timpului
• A început construcția celui mai mare telescop din lume care va cartografia rețeaua cosmică

„Producția de alimente, ceea ce mâncăm și mediul sunt strâns interconectate și esențiale pentru sănătatea umană. Întrebarea este cum facem tranziția către diete sănătoase din sisteme alimentare durabile”, explică ea.

Cum putem atinge hrănirea sustenabilă a lumii?

Reducerea impactului ecologic al producției alimentare este însă un subiect sensibil. Controversa generată de utilizarea aditivului Bovaer în hrana bovinelor, menit să reducă emisiile de metan, ilustrează dificultățile de acceptare publică a soluțiilor tehnologice, chiar și atunci când acestea au baze științifice.

Specialiștii subliniază că hrănirea sustenabilă a lumii presupune politici publice ample, bazate pe cercetare de mediu, analize nutriționale și inovație agricolă, dublate de informare și educație.

La Queen’s University Belfast, cercetarea acoperă întregul lanț alimentar, de la sănătatea solului până la farfurie, într-o abordare interdisciplinară care leagă sănătatea publică de cea planetară, notează The Guardian.

Solul sănătos este esențial

Studiile coordonate de Cassidy arată legătura directă dintre alimentație și boli cronice. O cercetare publicată în 2024 indică faptul că alimentele bogate în flavonoide reduc semnificativ riscul de demență. Un alt studiu evidențiază că o dietă bazată pe plante, bogată în fructe, legume și cereale integrale, scade considerabil riscul de diabet de tip 2, comparativ cu o alimentație vegetală bazată pe produse rafinate și gustări procesate.

În paralel, cercetările din domeniul agriculturii vizează reducerea emisiilor din zootehnie. Profesoara Sharon Huws, expert în știința animalelor, arată că adăugarea anumitor alge marine în hrana bovinelor poate reduce emisiile de metan cu până la 80%. În plus, solul sănătos este esențial atât ca rezervor de carbon, cât și pentru biodiversitate.

„Agricultura regenerativă va fi parte a oricărei soluții viitoare”, afirmă Huws.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Albert Einstein a avut dreptate: Timpul se scurge mai repede pe planeta Marte!

Ce s-a întâmplat cu o stea gigantă roșie după ce „a înghițit” o planetă?

O hartă incredibilă a Imperiului Roman arată că acesta avea drumuri cât să înconjoare planeta de 7 ori

O „planetă rebelă” a șocat astronomii pentru că nu seamănă cu niciun alt obiect cosmic planetar observat până acum