Microshifting, noul mod de lucru care rescrie programul de la 9 la 5

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Dacă programul clasic de lucru îți dă peste cap rutina de îngrijire a copiilor, antrenamentele la sală sau un proiect secundar, o nouă formă de flexibilitate profesională câștigă teren: microshifting-ul. Apărut în timpul pandemiei, acest concept discret, dar radical, promite să schimbe modul în care ne raportăm la programul de lucru.

Microshifting-ul este, pe scurt, o formă extremă de muncă hibridă. În locul unui program continuu, munca este fragmentată în intervale scurte, neconsecutive, adaptate ritmului personal de productivitate sau obligațiilor din viața privată.

• România încă nu este pregătită pentru moneda euro, arată un nou raport
• Giorgia Meloni, tot mai apreciată de italieni după răcirea de Donald Trump

„Este ca microdozarea, dar pentru muncă”, spun promotorii termenului, notează The Guardian.

Cu alte cuvinte, îți îndeplinești responsabilitățile profesionale în orele care ți se potrivesc cel mai bine.

În practică, acest lucru poate însemna o oră de muncă dis-de-dimineață, urmată de o partidă de tenis până la prânz, sau o după-amiază dedicată socializării, compensată prin muncă seara târziu. Nu este vorba de dezorganizare, ci de o alegere deliberată: „Să îți potrivești munca în jurul vieții personale, nu invers”.

Această flexibilitate răspunde unor realități. Aproape 30% dintre angajații care lucrează hibrid au un al doilea job sau un „side hustle”, potrivit unui raport Owl Labs despre viitorul muncii. În același timp, deși prezența la birou este din nou în creștere (34% dintre angajații hibrizi merg la birou patru zile pe săptămână, față de 23% în 2023) dorința de autonomie rămâne puternică.

Tendința este alimentată mai ales de angajați. Conform aceluiași raport, lucrătorii ar fi dispuși să renunțe la 9% din salariul anual în schimbul unui program mai flexibil. De altfel, microshifting-ul nu este un scenariu de viitor, ci o practică deja existentă: 51% dintre angajați își programează activități personale în timpul orelor tradiționale de lucru, procentul urcând la 61% în rândul generației Z.

Deși tinerii sunt adesea în prim-plan, fenomenul nu se limitează la ei. Și generațiile mai mature au responsabilități (copii, părinți, sănătate) care pot beneficia de un program mai elastic. Atâta timp cât munca este realizată, susțin adepții conceptului, microshifting-ul ar putea fi chiar mai productiv decât programul rigid de la nouă la cinci.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Hobby-urile aduc beneficii atât în viața personală, cât și la locul de muncă

Țara în care dreptul la munca de acasă ar putea deveni lege

Un studiu a găsit legătura dintre pietrele la rinichi și munca în schimburi

De ce petrecerea de Crăciun la birou este, de fapt, tot muncă