Ce ar putea ascunde un „nor metalic” gigantic dintr-un sistem stelar apropiat?

Un „nor metalic” gigantic ar putea ascunde o planetă secretă sau chiar un al doilea „soare” extraterestru într-un sistem stelar din apropiere, potrivit unui nou studiu.

Acest „nor metalic” gigantic este de până la 15.000 de ori mai lat decât Pământul și a făcut ca steaua sa gazdă să dispară aproape complet din observațiile telescoapelor timp de aproape nouă luni, atunci când obiectul fantomatic s-a interpus între stea și Pământ.

• Înfiorător: Iată cât de multe lucruri știe Inteligența Artificială Google despre tine!
• O moleculă anti-îmbătrânire ar putea ajuta la restabilirea memoriei în boala Alzheimer

Astronomii au fost alertați pentru prima dată în septembrie 2024, când au detectat un eveniment neașteptat de estompare în jurul stelei J0705+0612 (cunoscută și ca ASASSN-24fw), o stea de tip solar, de pe secvența principală, aflată la aproximativ 3.000 de ani-lumină de Pământ. Luminozitatea stelei a scăzut brusc de 40 de ori, până la aproximativ 3% din valoarea inițială, și a rămas la acest nivel puțin peste opt luni și jumătate, revenind la normal în mai 2025.

„Stelele precum Soarele nu încetează pur și simplu să mai strălucească fără un motiv. Evenimente de estompare atât de dramatice sunt foarte rare”, a declarat autoarea principală a studiului, Nadia Zakamska, astrofizician la Universitatea Johns Hopkins (SUA).

Ce se ascunde în spatele unui „nor metalic” gigantic dintr-un sistem stelar apropiat?

În studiul publicat în The Astronomical Journal, Zakamska și echipa sa au analizat fenomenul folosind date de la telescopul Gemini South și de la telescoapele Magellan din Chile. Concluzia a fost că un obiect masiv a trecut prin fața stelei J0705+0612, blocându-i lumina. După ce au exclus planetele gigantice și centurile de asteroizi, prea mici sau prea difuze pentru a produce un asemenea efect, cercetătorii au stabilit că obiectul era un nor dens de gaz molecular.

Norul, care nu a primit încă un nume, are un diametru de aproximativ 200 de milioane de kilometri și se află la circa 13,3 unități astronomice (AU) depărtare de stea, adică la o distanță comparabilă cu zona dintre Saturn și Uranus din Sistemul Solar. La această distanță, norului îi ia aproximativ 44 de ani pentru a înconjura complet steaua.

Un rol-cheie în studiu l-a avut noul spectrograf GHOST al telescopului Gemini South, capabil să analizeze lungimi de undă specifice emise de diferite molecule. Instrumentul le-a permis cercetătorilor să pătrundă mai adânc în structura norului decât era posibil până acum. Rezultatele „au depășit toate așteptările”, a spus Zakamska, dezvăluind o abundență de metale precum fierul și calciul. Datele GHOST au făcut posibilă și urmărirea mișcărilor subtile din interiorul norului, „ceva ce nu am mai reușit niciodată într-un sistem de acest tip”.

Cum s-ar fi putut naște un astfel de nor?

Analiza mișcărilor a arătat că masa metalică este menținută de un obiect masiv aflat în centru. Acesta ar putea fi fie o planetă gigantică de câteva ori mai mare decât Jupiter, fie o stea cu masă mică într-un sistem binar, fie o pitică cenușie, un hibrid dintre o planetă și o stea, explică Live Science.

Cercetătorii consideră mai probabilă varianta unei stele, datorită nivelurilor ridicate de radiație infraroșie emise de nor, însă concluzia nu este definitivă. O altă enigmă este modul în care s-a format norul. Estimările sugerează că are aproximativ 2 miliarde de ani, fiind mai tânăr decât steaua J0705+0612, ceea ce indică faptul că nu este un rest al formării sistemului.

În schimb, norul ar fi putut lua naștere în urma unei coliziuni planetare de proporții, asemănătoare celei care a dus la formarea Lunii. Acest scenariu ar explica atât vârsta norului, cât și conținutul său metalic ridicat.

„Acest eveniment ne arată că, chiar și în sisteme planetare mature, pot avea loc coliziuni dramatice, la scară mare. Este o amintire vie a faptului că Universul este departe de a fi static, este o poveste continuă de creație, distrugere și transformare”, a spus Zakamska.

Astronomii vor putea studia din nou acest nor misterios în anul 2068, când va trece iar între J0705+0612 și Pământ.

Vă recomandăm să citiți și:

Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața

Cum ar putea viitoarele misiuni spațiale să contamineze Luna și să distrugă indicii despre originea vieții?

Cel mai mare mister al Universului este tot mai aproape de a fi elucidat

Cercetătorii din Antarctica tocmai au mutat Polul Sud