Un startup din Rusia implantează cipuri în creierul porumbeilor pentru a-i controla de la distanță

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un startup din Rusia implantează cipuri în creierul porumbeilor pentru a-i controla de la distanță, într-un proiect finanțat inclusiv din fonduri apropiate de Kremlin și care ridică serioase semne de întrebare etice și științifice.

Startup-ul rus Neiry Group dezvoltă porumbei cu cipuri implantate în creier, pe care îi prezintă drept „biodrone” capabile să execute comenzi de zbor de la distanță.

Compania susține că păsările pot fi folosite pentru monitorizare, inspecții industriale sau misiuni de căutare și salvare, însă experții avertizează că tehnologia are potențial militar și ridică riscuri majore.

Neiry a atras investiții de aproximativ 1 miliard de ruble

Potrivit T-Invariant, electrozii implantați influențează instinctele porumbeilor, iar un sistem GPS, camere video și un „rucsac” electronic permit controlul direcției de zbor.

Testele au avut loc în 2025, iar Neiry afirmă că păsările nu au nevoie de dresaj și pot parcurge distanțe mari.

Neiry a atras investiții de aproximativ 1 miliard de ruble, inclusiv de la Inițiativa Tehnologică Națională, structură afiliată statului rus, și de la fonduri legate de oligarhul Vladimir Potanin.

Startup-ul colaborează și cu Institutul de Inteligență Artificială al Universității de Stat din Moscova, condus de Katerina Tikhonova, fiica președintelui Vladimir Putin.

Implantarea de cipuri în creierul animalelor poate provoca suferință

Fondatorul companiei, Alexander Panov, promovează public idei radicale despre neurotehnologie și susține că scopul final este integrarea inteligenței artificiale cu creierul uman.

În mediul academic, însă, specialiștii resping aceste afirmații și vorbesc despre „optimism forțat”, subliniind că astfel de tehnologii nu au dovedit utilitate practică reală.

Bioeticieni și cercetători avertizează că implantarea de cipuri în creierul animalelor poate provoca suferință, infecții și reducerea duratei de viață, iar lipsa datelor științifice publice face imposibilă verificarea afirmațiilor companiei.

De asemenea, experimentele similare din trecut, inclusiv din SUA și China, nu au dus la aplicații funcționale.

În timp ce Neiry prezintă proiectul ca fiind unul pașnic, experții atrag atenția că direcția cercetărilor și finanțarea de stat indică un interes strategic mai larg, într-un context în care neurotehnologia începe să fie privită ca un posibil instrument de control și supraveghere.