Ceva fascinant se ascunde sub norii planetei Jupiter

Furtunile uriașe de nori impenetrabili care acoperă planeta Jupiter fac aproape imposibilă observarea a ceea ce se află dedesubt. Orice navă spațială care ar încerca să se apropie ar fi vaporizată, topită sau strivită dacă ar pătrunde în atmosferă. Sonda Galileo a NASA, de exemplu, a încetat să mai transmită aproape instantaneu atunci când a fost trimisă intenționat în atmosfera planetei, în 2003. Ce se ascunde sub norii lui Jupiter?

Deși nu se consideră că planeta Jupiter, o uriașă sferă de gaze și lichide aflate într-o mișcare continuă, ar avea o suprafață propriu-zisă, oamenii de știință încearcă de mult timp să înțeleagă mai bine structura straturilor sale.

• Nu doar caloriile contează: cum influențează ora mesei și ritmul în care mâncăm greutatea corporală
• Alergiile sezoniere, „reprogramate” de organism?

Acum, folosind datele furnizate de misiunile NASA Juno și Galileo, o echipă de cercetători de la Jet Propulsion Laboratory și Universitatea din Chicago (SUA) a realizat un model computațional extrem de detaliat al atmosferei lui Jupiter. Ce se ascunde sub norii lui Jupiter?

Potrivit unui studiu publicat în The Planetary Science Journal, rezultatele sunt surprinzătoare: planeta pare să conțină de 1,5 ori mai mult oxigen decât Soarele, mult peste estimările anterioare, care indicau doar o treime din această cantitate.

Un nou studiu a aflat ce se ascunde sub norii lui Jupiter

Descoperirile susțin și teoria larg acceptată conform căreia Jupiter s-a format prin acumularea de material înghețat, cu miliarde de ani în urmă, în apropierea sau dincolo de așa-numita „linie de îngheț”. Aceasta reprezintă distanța față de Soare unde temperaturile sunt suficient de scăzute pentru a permite formarea gheții de amoniac, metan și apă. Totuși rămâne deschisă dezbaterea dacă planeta s-a format pe orbita actuală sau mult mai departe de Soare, migrând ulterior spre poziția de astăzi, scrie Futurism.

O mare parte din oxigen este legată de apă, iar comportamentul acesteia se schimbă drastic în funcție de temperatură, ceea ce complică și mai mult eforturile de a cartografia structura internă a lui Jupiter.

Modelul computațional realizat de cercetători ia în calcul atât reacțiile chimice, de la moleculele metalice extrem de fierbinți din apropierea nucleului până la regiunile mult mai reci ale atmosferei, cât și mișcarea gazelor, a norilor și a picăturilor.

„Ai nevoie de ambele. Chimia este importantă, dar nu include picăturile de apă sau comportamentul norilor. Hidrodinamica, pe de altă parte, simplifică prea mult chimia. De aceea este esențial să le combinăm”, a declarat autoarea principală a studiului, cercetătoarea postdoctorală Jeehyun Yang.

O nouă piesă din puzzle-ul numit Jupiter

Conform modelului, gazele se deplasează prin atmosfera lui Jupiter mult mai lent decât se credea anterior.

„Modelul nostru sugerează că difuzia ar trebui să fie de 35-40 de ori mai lentă decât presupunerea standard. În loc să traverseze un strat atmosferic în câteva ore, o singură moleculă ar putea avea nevoie de mai multe săptămâni”, a explicat Yang.

Aceasta este doar o mică piesă dintr-un puzzle mult mai amplu legat de cea mai mare planetă din Sistemul Solar și de colecția sa extrem de fascinantă de sateliți. Gigantul gazos, mereu turbulent, continuă să îi pună în dificultate chiar și pe cei mai buni oameni de știință.

„Arată clar cât de multe mai avem de învățat despre planete, chiar și despre cele din propriul nostru sistem solar”, a concluzionat Yang.

Vă recomandăm să citiți și:

Telescopul Spațial James Webb a rezolvat misterul stelelor veșnic tinere din zorii Universului

Cum au ajuns mai multe roci albe bizare pe planeta Marte?

Care ar putea fi adevărata formă a Sistemului Solar? Astronomii sunt cu un pas mai aproape de a afla!

Misiuni diferite, aceleași probleme: Lansarea istorică Artemis 2 mai are de așteptat cel puțin încă o lună