Continentele Pământului ar fi mult mai vechi decât se credea, sugerează cele mai vechi minerale ale Terrei

Continentele Pământului ar fi mult mai vechi. Cele mai vechi cristale formate pe Pământ conțin indicii că, în Eonul Hadean, existau deja continente, iar fragmente din scoarță erau antrenate în manta cu peste 4 miliarde de ani în urmă.

Continentele Pământului ar fi mult mai vechi, potrivit unui nou studiu. Dacă această ipoteză se confirmă, ea ar rescrie radical imaginea Pământului timpuriu și ar extinde perioada în care ar fi putut apărea viața.

• O nouă cercetare spune că două din cinci cancere pot fi prevenite
• De ce galaxiile vecine „fug” de noi? Oamenii de știință au elucidat un mister vechi de…

Cele mai vechi roci cunoscute au aproximativ 4,16 miliarde de ani, însă există minerale și mai vechi: zirconii, cristale microscopice provenite din formațiuni stâncoase arhaice, distruse între timp de eroziune. Extrem de rezistenți, zirconii au rămas singura mărturie a acelor roci dispărute. Nu se știe cât de răspândiți au fost în primele 500 de milioane de ani ai Pământului; singurul loc unde au supraviețuit timp de 4,4 miliarde de ani este regiunea Jack Hills, din Australia de Vest.

Fiind atât de mici și desprinse din contextul lor original, aceste cristale nu pot oferi de unele singure răspunsuri la toate marile întrebări despre lumea de atunci. Totuși, analiza chimiei lor sugerează că geologia Pământului timpuriu nu a urmat același scenariu peste tot, scrie IFL Science.

Ce sunt zirconii?

Zirconii captează anumite elemente și le exclud pe altele, iar compoziția lor indică tipul de magmă în care s-au format. „Sunt niște capsule ale timpului în miniatură și conțin o cantitate uriașă de informații”, a declarat profesorul John Valley, de la Universitatea din Wisconsin-Madison (SUA).

Valley face parte din echipa care a comparat zirconii din Jack Hills cu cei din Greenstone Belt, Africa de Sud, formați spre finalul Eonului Hadean, încheiat acum 4,03 miliarde de ani. Diferențele dintre aceste cristale, în special raporturile dintre niobiu și uraniu, respectiv scandiu și yterbiu, sunt suficient de mari încât să necesite o explicație.

„Ceea ce am descoperit în Jack Hills este că majoritatea zirconilor noștri nu par să provină din manta. Arată ca scoarța continentală. Par să se fi format deasupra unei zone de subducție”, spune Valley.

Modelele clasice sugerează că Pământul timpuriu era acoperit de un „capac stagnant”, o scoarță rigidă formată după solidificarea unui ocean global de magmă, care s-ar fi fragmentat mult mai târziu în plăci tectonice. Diferențele dintre zirconii australieni și cei africani sugerează însă că această imagine ar putea fi incompletă.

„Cred că datele din Africa de Sud sunt corecte, iar datele noastre sunt corecte. Asta înseamnă că Pământul hadean nu era acoperit de un capac stagnant uniform”, afirmă Valley.

Continentele Pământului ar fi mult mai vechi. Ce înseamnă asta?

Autorii nu susțin că tectonica plăcilor, în forma sa modernă, funcționa deja acum 4,4 miliarde de ani. Ei propun un model intermediar, în care coloane mantalice au topit parțial baza scoarței, declanșând procese similare subducției și permițând coborârea materialelor de la suprafață, bogate în apă. „Apa provoacă topirea și asta duce la formarea granitului”, explică Valley.

Graniturile, mai puțin dense decât scoarța oceanică, ar fi permis apariția primelor continente. „Este o dovadă a existenței primelor continente și lanțuri muntoase. Nu este tectonică a plăcilor, dar avem roci de la suprafață care coboară în manta”, spune Valley.

Existența continentelor, chiar și a unora mici, ar fi oferit mai multe medii stabile pentru apariția vieții decât insulele vulcanice efemere. „Propunem că au existat aproximativ 800 de milioane de ani din istoria Pământului în care suprafața era locuibilă, dar nu avem dovezi fosile și nu știm când a apărut prima dată viața”, afirmă Valley.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință ruși construiesc un motor cu plasmă care ar putea ajunge pe Marte în 30 de zile

O stea masivă din galaxia Andromeda ar fi dispărut fără urmă

O gaură neagră antică sfidează legile fizicii! Este aproape imposibil ritmul în care crește

Taurus, una dintre cele mai vechi constelații cunoscute de omenire