O stea masivă din galaxia Andromeda ar fi dispărut fără urmă

Două studii noi au analizat un eveniment neobișnuit în Andromeda, cea mai apropiată galaxie majoră de Calea Lactee, unde o stea gigantă a dispărut fără spectacolul obișnuit.

În general, stelele sunt destul de previzibile. Stelele se pot întuneca (precum Betelgeuse) sau pot exploda ca supernove înainte de a se prăbuși în găuri negre sau stele neutronice, dar, în general, nu dispar pur și simplu din vedere. Dar acesta este universul, cu miliarde de stele de observat, iar uneori lucrurile nu funcționează așa.

În 2014, steaua M31-2014-DS1, o supergigantă galbenă din galaxia Andromeda, cu o masă de aproximativ 12-13 ori mai mare decât a Soarelui nostru, a fost observată devenind mai strălucitoare. Totuși, între 2014 și 2018, aceasta a dispărut complet din vedere.

O explicație posibilă, susținută provizoriu de dovezi de la unul dintre noile studii efectuate cu Telescopul Spațial James Webb, este că stelele cu o masă suficientă pot trece printr-un proces de colaps într-o gaură neagră fără a deveni supernove, ele se transformă direct într-o gaură neagră, fără explozia masivă la care ne-am aștepta.

„În ciuda deceniilor de muncă teoretică și a dovezilor observaționale pe scară largă, canalele de formare a găurilor negre de masă stelară rămân slab constrânse de observații directe”, explică o echipă în lucrarea lor.

O sursă extrem de roșie

„Găurile negre sunt înțelese ca fiind stadiile finale ale evoluției stelare masive. Acestea includ atât explozii terminale reușite, în care steaua progenitoare ejectează cea mai mare parte a nucleului și a învelișului exterior într-o supernovă prin colapsul nucleului, cât și explozii eșuate, unde steaua trece printr-o implozie aproape completă, cu o ejecție minimă de masă.”

Utilizând observații de la JWST și de la Observatorul de raze X Chandra, echipa a găsit o „sursă extrem de roșie” acolo unde se afla odată steaua, având o strălucire de doar 7–8% din cea a sursei originale. De asemenea, au descoperit un înveliș de praf care înconjoară sursa roșie, extinzându-se pe o distanță de 40–200 de unități astronomice, scrie IFLScience.

Această primă echipă atribuie dispariția faptului că M31-2014-DS1 este o candidată la „supernovă eșuată”, iar sursa slabă ar fi materialul ejectat care cade înapoi (acrecție) într-o gaură neagră nou formată. Totuși, explicația nu este perfectă, deoarece această acrecție nu a fost detectată în observațiile cu raze X.

Un eveniment neobișnuit în Andromeda

O a doua echipă de cercetători spune că datele nu sunt atât de clare. „Mai multe detalii observaționale contestă interpretarea M31-2014-DS1 ca fiind o supernovă eșuată”, scriu aceștia. Ei explică faptul că, într-un scenariu de supernovă eșuată, luminozitatea ar trebui să scadă în timp pe măsură ce rata de acrecție se diminuează, însă sursa nu s-a estompat semnificativ de atunci, ceea ce complică acest model.

Ar putea fi vorba despre o vedere obstrucționată de praful înconjurător, dar echipa a doua crede că există și alte explicații viabile pentru steaua dispărută, cum ar fi fuziunea a două stele care a produs o cantitate mare de praf.

„În cele din urmă, deși sursa este semnificativ mai slabă decât progenitoarea, soarta sa rămâne incertă. O posibilitate este ca steaua să se fi prăbușit într-o gaură neagră, caz în care va continua să se estompeze”, concluzionează cercetătorii. „Alternativ, evenimentul ar fi putut fi rezultatul unei fuziuni stelare.”

Diferențierea între aceste scenarii va necesita monitorizarea continuă cu ajutorul JWST în anii următori.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce a apărut în galaxia Andromeda după ce o stea masivă a dispărut fără urmă?

În trecutul său, galaxia Andromeda a înghiţit cel puţin alte două galaxii

Telescopul Hubble dezvăluie ,,ecosistemul” galaxiei Andromeda

O mare teorie despre Calea Lactee și Andromeda ar fi fost infirmată