Ce s-ar putea ascunde sub vulcanii de pe Marte?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Atunci când ne gândim la gheața de pe Marte, de obicei ne imaginăm polii, unde aceasta este vizibilă prin sonde și telescoape. Însă polii sunt greu accesibili, mai ales din cauza restricțiilor de explorare impuse pentru a evita contaminarea biologică.

Oamenii de știință speră de mult să găsească apă mai aproape de ecuator, făcând-o mai accesibilă viitorilor exploratori umani. În latitudinile medii ale planetei există zone care par a fi ghețari acoperiți de straturi groase de praf și rocă, scrie Phys.org.

Dețin aceste formațiuni rezerve masive de apă exact acolo unde oamenii ar putea păși prima dată? S-ar putea să fie așa, conform unei noi lucrări publicate recent în jurnalul Icarus de către M.A. de Pablo și echipa sa.

Cheia ar putea fi o mică insulă vulcanică din Antarctica. Cunoscută sub numele de Insula Deception, aceasta este un vulcan care a acoperit ghețarii masivi din jur cu cenușă și praf în urma unei serii de erupții din anii ’60 și ’70. Autorii cred că au găsit pe Marte un vulcan cu o istorie similară, numit Hecates Tholus.

Trăsăturile de pe Marte care sugerează prezența gheții glaciare

Hecates Tholus este un vulcan scut antic care prezintă multe dintre caracteristicile vulcanului de pe Insula Deception. Deoarece știm că sub resturile din Antarctica există gheață, acest lucru sugerează că structuri similare s-ar putea afla sub resturile care înconjoară Hecates Tholus.

Există câteva trăsături pe Marte care sugerează prezența gheții glaciare, mai degrabă decât a rocii simple. Crevasele de pe Insula Deception, sunt vizibile din spațiu lângă „pereții de capăt” ai ghețarului.

Structuri identice se observă la Hecates Tholus; astfel de fracturi clare nu ar fi vizibile dacă dedesubt ar fi doar rocă. Aceste crevase indică faptul că un miez solid de gheață încă se mișcă sub suprafața de resturi vulcanice.

De asemenea, se observă fisuri adânci și distincte care se formează la partea superioară a unui ghețar prin separarea gheții în mișcare de cea stagnantă.

Un indiciu clar al unei mișcări active a gheții

Unele exemplare de lângă Hecates Tholus au o lungime de până la 600 de metri, fiind un indiciu clar al unei mișcări active a gheții.

Ghețarii acționează ca niște buldozere, împingând roci masive în fața lor și lăsând în urmă un teren accidentat. Formele văzute pe Insula Deception sunt vizibile și în jurul Hecates Tholus.

O întrebare legitimă este de ce radarul de penetrare a solului de pe Mars Reconnaissance Orbiter (SHARAD) nu a captat semnale. Autorii explică faptul că fizica radarului SHARAD nu funcționează bine pe pantele abrupte ale vulcanilor, fiind dificil să obțină o imagine clară sub praf.

Pentru o confirmare definitivă, va fi nevoie de mostre de la sol de pe Marte, colectate de roboți sau oameni.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Misterul apei de pe Marte ar putea avea un răspuns mai simplu decât credeam

Noi dovezi arată că Marte a fost o „planetă albastră” cu mult timp în urmă

Regiunile interzise de pe Marte: Ce nu ai voie să faci aici?

Cum au ajuns mai multe roci albe bizare pe planeta Marte?