Războiul din Iran este cea mai gravă criză de petrol din istorie: „Luna aprilie va fi mult mai gravă”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a avertizat că luna aprilie va fi mai gravă decât martie în privința aprovizionării cu petrol.

El a explicat faptul că în luna martie existau deja câteva nave care transportau petrol și gaze și care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz înainte de izbucnirea războiului.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) a subliniat, în cadrul podcastului „In Good Company”, că actuala criză declanșată de războiul dintre SUA și Iran este cea mai gravă din istorie.

„Raționalizarea energiei ar putea avea loc în curând”

„Luna aprilie va fi mult mai gravă decât martie. [Nave] încă sosesc în porturi, aducând în continuare petrol, energie și alte [mărfuri]. În aprilie, nu va mai fi nimic. Pierderea de petrol din aprilie va fi de două ori mai mare decât cea din martie”, a spus Fatih Birol, potrivit CNBC.

El a consideră că acest lucru se va reflecta în inflație și „că va reduce creșterea economică în multe țări, în special în economiile emergente”.

„În multe țări, raționalizarea energiei ar putea avea loc în curând”, a adăugat acesta.

Birol a mai atras atenția asupra faptului că războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja o criză mai gravă decât cele înregistrate în crize anterioare, precum cele din anii 1970 sau cea după izbucnirea războiului Rusiei în Ucraina în urmă cu patru ani.

„Dacă ne uităm la [1973 și 1979], în ambele cazuri am pierdut aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi. Aceste crize petroliere au dus la o recesiune globală în multe țări. Astăzi, am pierdut 12 milioane de barili pe zi — mai mult decât cele două crize petroliere la un loc”, a declarat el în cadrul podcastului, potrivit sursei citate.

„Criza actuală este mai gravă decât toate aceste trei crize la un loc”

„Criza actuală este mai gravă decât toate aceste trei crize la un loc. În plus, pe lângă aceasta, există multe mărfuri vitale — produse petrochimice, îngrășăminte, sulf — care sunt foarte importante pentru lanțurile de aprovizionare globale”, a mai spus Birol.

Șeful AIE a mai spus că instituția pe care o conduce ia în calcul o nouă eliberare a rezervelor sale strategice de petrol, pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește.

„Evaluăm piața zilnic, dacă nu chiar la fiecare oră, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Dacă considerăm că este necesar, s-ar putea să facem o propunere [de a elibera mai multe rezerve]”, a spus Birol.

Cu toate acestea, el a subliniat că un astfel de pas nu va rezolva problema, ci doar o va atenua.

„Atunci când va veni momentul potrivit, voi lua decizia de a face o sugestie guvernelor. Aceasta contribuie doar la atenuarea problemelor, nu va fi o soluție. Soluția este deschiderea Strâmtorii Ormuz. Câștigăm ceva timp, dar nu pretind că aceasta va fi o soluție, eliberarea rezervelor noastre”, a explicat Birol.

Pe 11 martie, cele 32 de țări membre ale AIE au convenit să elibereze o cantitate record de 400 de milioane de barili de petrol din stocurile de urgență, pentru a limita creșterea prețurilor cauzată de situația din Orientul Mijlociu, dar și pentru a atenua impactul întreruperii aprovizionării cu țiței.