Purificatoarele de aer ar putea îmbunătăți funcționarea creierului, sugerează un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Purificatoarele de aer ar putea îmbunătăți funcționarea creierului. Folosirea unui purificator de aer HEPA în locuință, timp de o lună, poate duce la o îmbunătățire mică, dar semnificativă, a funcției cognitive la adulții de peste 40 de ani.

Aceasta este concluzia unui studiu recent publicat în revista Scientific Reports.

Purificatoarele de aer ar putea îmbunătăți funcționarea creierului. Purificatoarele HEPA (high efficiency particulate air) elimină particulele fine din aer; expunerea la acestea din urmă este asociată cu boli respiratorii și cardiovasculare, dar și cu afecțiuni neurologice precum Alzheimer și Parkinson. Deși specialiștii recomandă tot mai des utilizarea acestor dispozitive pentru reducerea poluării din interior, există puține studii care să analizeze impactul lor asupra funcțiilor mintale.

Cercetătorii au analizat datele a 119 persoane cu vârste cuprinse între 30 și 74 de ani din Somerville, Massachusetts (SUA), o zonă afectată de poluare intensă din trafic, fiind situată lângă două autostrăzi importante.

Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unii au folosit un purificator HEPA timp de o lună, apoi unul placebo (identic ca aspect, dar fără filtru), iar ceilalți au urmat ordinea inversă. Între cele două etape a existat o pauză de o lună.

După fiecare perioadă, participanții au susținut teste cognitive care au evaluat memoria vizuală, viteza motorie, funcțiile executive și flexibilitatea mintală.

Purificatoarele de aer ar putea îmbunătăți funcționarea creierului. Ce arată datele?

Rezultatele au arătat că persoanele cu vârste de peste 40 de ani (aproximativ 42% din eșantion) au finalizat testele de flexibilitate mintală și funcții executive cu 12% mai rapid după utilizarea purificatorului real, în comparație cu cel placebo.

Această îmbunătățire a fost observată chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum timpul petrecut în interior sau nivelul de stres resimțit în timpul testelor.

Deși creșterea poate părea modestă, ea este comparabilă cu beneficiile cognitive obținute prin creșterea nivelului de activitate fizică zilnică.

Chiar dacă o astfel de diferență nu produce efecte vizibile imediate, menținerea funcției cognitive este esențială pe termen lung. Chiar și scăderi mici ale performanței mintale pot fi asociate cu un risc mai mare de mortalitate.

Poluarea aerului poate afecta funcțiile cognitive chiar și după expuneri scurte, de câteva ore. Deși purificatoarele reduc eficient particulele din aer, încă nu este clar în ce măsură pot preveni deteriorarea cognitivă cauzată de surse constante de poluare, precum traficul rutier, scrie ScienceAlert.

Persoanele care locuiesc în apropierea drumurilor intens circulate sunt mai expuse și prezintă un risc mai mare de boli asociate poluării. Aceste riscuri nu sunt distribuite uniform, fiind mai frecvente în rândul persoanelor cu venituri reduse.

Investigarea legăturii dintre aer și creier

Studiul sugerează că purificatoarele HEPA pot avea beneficii reale pentru sănătate în astfel de condiții, în special după vârsta de 40 de ani, când efectele poluării asupra creierului devin mai pronunțate.

Totuși, cercetarea are limitări: puțini participanți aveau peste 60 de ani, iar perioada de utilizare a purificatorului a fost de doar o lună. Este posibil ca utilizarea pe termen mai lung să mențină sau chiar să amplifice beneficiile observate.

Mecanismul exact prin care purificatoarele influențează funcțiile cognitive încă nu este pe deplin înțeles. Unele studii sugerează că particulele poluante pot afecta substanța albă a creierului, responsabilă de transmiterea semnalelor și de conectivitatea între regiuni.

Zonele cele mai afectate de poluare sunt cele implicate în flexibilitatea mintală și funcțiile executive, exact domeniile în care s-au observat îmbunătățiri în acest studiu.

Cercetătorii intenționează să investigheze dacă reducerea particulelor din aer protejează substanța albă și dacă poate chiar inversa anumite forme de declin cognitiv, analizând inclusiv modificările unor molecule numite metaboliți, produse de celule în timpul funcționării lor.

Vă recomandăm să citiți și:

O femeie cu 3 boli autoimune a intrat în remisiune după ce medicii i-au „resetat” sistemul imunitar

Căsătoria scade riscul de cancer? Iată ce a descoperit un studiu pe 4 milioane de cazuri!

Oamenii de știință au găsit legătura dintre durere și depresie

Unde ar putea fi ascunse indicii despre originea codului genetic?