O femeie cu 3 boli autoimune a intrat în remisiune după ce medicii i-au „resetat” sistemul imunitar

O femeie cu 3 boli autoimune diferite a intrat în remisiune completă după un tratament experimental care i-a „resetat” sistemul imunitar.

Această femeie cu 3 boli autoimune, în vârstă de 47 de ani, din Germania, avea nevoie anterior de transfuzii zilnice de sânge pentru a-și controla afecțiunile, dintre care două îi afectau direct celulele sanguine.

• În 1984, un astronaut NASA a zburat nelegat pentru a captura un satelit. De ce a…
• De ce resentimentele nu trec ușor: povara emoțiilor blocate în minte și în corp

Ea a fost tratată cu terapia cu celule CAR-T (Chimeric Antigen Receptor), o procedură ce presupune prelevarea unor celule ale sistemului imunitar, modificarea lor pentru a deveni mult mai eficiente împotriva unei ținte specifice și reintroducerea lor în organism.

La doar câteva săptămâni după tratament, simptomele pacientei s-au ameliorat considerabil, iar la aproape un an de la intervenție nu mai are nevoie de transfuzii.

„Tratamentul s-a dovedit extrem de eficient în eliminarea simultană a celor trei boli autoimune. După mai bine de un deceniu de boală, pacienta se află acum în remisiune fără tratament și poate duce o viață aproape normală. Această terapie i-a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții”, a declarat Fabian Müller, hematolog la Spitalul Universitar din Erlangen (Germania).

De ce afecțiuni suferea o femeie cu 3 boli autoimune?

Afecțiunea principală a pacientei era anemia hemolitică autoimună (AIHA), o boală rară în care sistemul imunitar începe să distrugă globulele roșii.

Ulterior, ea a fost diagnosticată și cu alte două boli autoimune asociate. Prima, sindromul antifosfolipidic (APLAS), determină atacarea eronată a țesuturilor și favorizează formarea cheagurilor de sânge. A doua, trombocitopenia imună (ITP), implică distrugerea trombocitelor, elementele responsabile de coagularea sângelui, explică ScienceAlert.

Această combinație de afecțiuni o obliga să facă zilnic transfuzii și să urmeze constant tratamente anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor. De-a lungul anilor, a trecut prin nouă tipuri diferite de terapii, însă niciuna nu a oferit rezultate de durată.

În noul studiu, pacienta a primit terapia CAR-T, o metodă tot mai promițătoare, utilizată în special în tratarea cancerelor. Spre deosebire de terapiile clasice, bazate pe chimioterapie sau radiații, această abordare folosește propriul sistem imunitar al organismului, antrenându-l să identifice și să distrugă mai eficient ținte precise.

Echipa de cercetare testase anterior această terapie și pe alte boli autoimune, inclusiv la pacienți cu lupus, unde s-au obținut rezultate similare de remisiune.

În cazul de față, toate problemele păreau să provină de la celulele B (limfocite B), responsabile de producerea anticorpilor. Acestea funcționau anormal și îi „ordonau” sistemului imunitar să atace globulele roșii, trombocitele și alte țesuturi sănătoase.

Cercetătorii au extras celulele T ale pacientei și le-au modificat genetic pentru a ținti o proteină numită CD19, aflată pe suprafața celulelor B. După reintroducerea lor în organism, aceste celule „programate” au început să elimine celulele B defecte.

Cum se simte pacienta după tratamentul experimental?

Rezultatele au apărut rapid: după o singură administrare de celule CAR-T, starea pacientei s-a îmbunătățit aproape imediat. La doar șapte zile de la tratament, nu mai avea nevoie de transfuzii.

„După externarea din ziua a zecea, pacienta a înregistrat o creștere rapidă și remarcabilă a forței fizice și a putut reveni la activități zilnice normale”, au notat cercetătorii în studiu.

În ziua 25, analizele au confirmat remisiunea completă. Nivelul hemoglobinei a revenit la normal, semn că globulele roșii nu mai erau distruse. Numărul trombocitelor s-a stabilizat, iar anticorpii responsabili de formarea cheagurilor au scăzut până au devenit nedetectabili.

„După mai bine de 10 ani de boală, valorile sanguine s-au normalizat în doar câteva săptămâni. Viteza și amploarea răspunsului au fost remarcabile”, a spus Müller.

După 322 de zile, celulele B au început să reapară, însă, important, majoritatea erau „naive”, fără memorie imunologică, ceea ce înseamnă că nu mai atacau celulele sănătoase.

În aceeași perioadă, pacienta a putut întrerupe tratamentul anticoagulant fără ca noi cheaguri să apară. Nu au fost observate alte efecte adverse semnificative.

Deși unele valori biologice rămân ușor modificate, cercetătorii consideră că acestea pot fi consecința tratamentelor anterioare. Chiar dacă este vorba despre un singur caz, rezultatele sunt extrem de promițătoare, însă sunt necesare studii clinice mai ample pentru confirmare.

„Credem că utilizarea mai timpurie a terapiei CAR-T la pacienții cu boli autoimune severe ar putea preveni complicațiile cauzate de ani de tratamente ineficiente. Dacă intervenim mai devreme, am putea opri evoluția bolii, preveni afectarea organelor și reda pacienților viața normală”, a explicat Müller.

Studiul a fost publicat în revista Med.

Vă recomandăm să citiți și:

Semne că telefonul îți afectează concentrarea (chiar și atunci când nu îl folosești)

Te simți epuizat în 2026? 7 metode rapide care îți calmează creierul (susținute de știință)

De ce verile din copilărie păreau nesfârșite?

Mâncarea din copilărie poate reprograma creierul pe viață, indică un studiu