De la „delulu” la „cringe”: Cum ne-au schimbat englezismele și jargonul rețelelor sociale felul în care vorbim

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Limba română a fost întotdeauna un organism viu, un „burete” cultural gata să absoarbă influențe din toate direcțiile. Dacă în secolul al XIX-lea elita bucureșteană prelua franțuzisme pentru a părea emancipată, astăzi asistăm la o adevărată revoluție lingvistică alimentată de TikTok, Instagram și cultura corporate.

Tinerii (și nu doar ei) nu mai sunt „triști”, ci sunt down, nu mai sunt fanteziști sau pierduți în autoamăgire, ci direct delulu, iar situațiile penibile nu mai provoacă rușine, ci o senzație de cringe.

Care sunt cele mai la modă cuvinte ale ultimilor ani în România și cum au reușit ele să treacă din ecrane direct în dicționarul urban al vieții de zi cu zi?

Fenomenul rețelelor sociale: Dicționarul Generației Z

Dacă nu ești conectat la platformele video, o discuție purtată de doi adolescenți într-o stație de autobuz poate suna ca o limbă străină. Algoritmii rețelelor sociale au globalizat jargonul tinerilor într-un ritm fără precedent.

Delulu, prescurtare de la delusional (fantezist, cu iluzii), a devenit rapid termenul preferat pentru a descrie pe cineva care refuză realitatea în favoarea unei versiuni mult mai roz a lucrurilor, de obicei în dragoste sau în carieră. Să fii delulu a căpătat chiar o conotație motivațională: „Trebuie să fii puțin delulu ca să crezi că poți reuși”.

Cringe, probabil cel mai utilizat termen din ultimii cinci ani pentru a descrie ceva stânjenitor sau penibil. Cuvântul definește perfect acea senzație acută de disconfort și strângere de inimă pe care o simți instantaneu când ești martorul unui gest complet deplasat, forțat sau artificial din partea cuiva.

Rizz, desemnat cuvântul anului 2023 de către Dicționarele Oxford, provine de la charisma și se referă la capacitatea naturală de a seduce, de a flirta sau de a impresiona pe cineva prin stil și personalitate.

Slay este folosit ca exclamație pentru a exprima admirația supremă atunci când cineva arată impecabil sau face o treabă excelentă. Nu mai spunem „bravo”, ci „Slay!”.

Limba „corporatistă” și nu numai

O altă sursă majoră de cuvinte la modă vine din mediul de business, unde româna și engleza se amestecă permanent, inclusiv în discuțiile informale cu prietenii.

Burnout. Deși este o denumire științifică (sindromul epuizării profesionale), cuvântul a explodat în utilizare în ultimii ani. A intrat rapid în limbajul de zi cu zi pentru a descrie starea de oboseală cronică provocată de ritmul alert al vieții moderne.

Gaslighting. Inițial un termen psihologic ce descrie o formă de manipulare prin care victima este determinată să își pună la îndoială propria sănătate mintală sau realitatea, cuvântul a fost adoptat masiv în România pentru a descrie orice formă de minciună sau manipulare emoțională în relații.

Toxic. Aplicat inițial relațiilor de cuplu, termenul s-a extins rapid. Astăzi vorbim despre „medii de lucru toxice”, „prietenii toxice” sau chiar „pozitivitate toxică” (atunci când ești obligat să fii optimist, indiferent de gravitatea situației).

Ghid de supraviețuire în „Dating”

Schimbările sociale au adus cu ele și noi comportamente, care aveau nevoie de etichete clare. Majoritatea acestor termeni descriu dinamici de comunicare, de cele mai multe ori disfuncționale.

Ghosting este actul de a dispărea brusc din viața cuiva, fără nicio explicație, prin ignorarea totală a mesajelor și apelurilor. Practic, persoana rupe orice contact și se comportă ca și cum relația nu ar fi existat niciodată.

Red flag / Green flag sunt metafore vizuale preluate din sport. Un red flag (steag roșu) reprezintă un semn de alarmă într-o relație sau la un potențial partener (de exemplu, dacă vorbește urât cu ospătarii). În contrapartidă, un green flag indică un comportament matur și sănătos.

Situationship este acea zonă gri a relațiilor moderne. Mai mult decât o prietenie, dar mai puțin decât o relație oficială. Este starea în care partenerii se comportă ca un cuplu, dar evită cu încăpățânare etichetele și angajamentele.

O evoluție naturală sau o degradare a limbii?

Lingviștii privesc, în general, acest fenomen cu calm și detașare. Limba română a supraviețuit valurilor de slavonisme, turcisme și franțuzisme, adaptându-le de fiecare dată la propria structură fonetică și gramaticală. Multe dintre aceste cuvinte „la modă” vor dispărea la fel de repede cum au apărut, fiind înlocuite de următoarele trenduri de pe internet.

Altele însă, cele care acoperă goluri semantice reale, cum ar fi burnout sau ghosting, concepte complexe care nu aveau un echivalent perfect dintr-un singur cuvânt în română, își vor găsi, cel mai probabil, un loc permanent în vocabularul nostru de zi cu zi. Limba se schimbă odată cu societatea și cu felul în care oamenii comunică.

Știați că?

Multe dintre cuvintele moderne care par inventate pe TikTok au, de fapt, rădăcini mult mai vechi, termenul gaslighting provenind de la titlul unei piese de teatru din anul 1938, numită Gas Light, în care un soț manipulează intens percepția soției sale, scăzând treptat intensitatea lămpilor cu gaz din casă și convingând-o că totul este doar în mintea ei.

Sursa:

https://youth.europa.eu/get-involved/intercultural-understanding/gen-z-slang-words-and-phrases-of-2024_en

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce ne simțim obosiți după interacțiuni sociale, chiar și plăcute

Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?

De ce social media te face să crezi că ceilalți au vieți mai reușite?

Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică