Sângele uman ar putea conține o relicvă evolutivă mai veche decât animalele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Probabil nu te gândești prea des la sângele care îți curge prin vene. Dar sângele uman ar putea conține o relicvă evolutivă mai veche decât animalele.

La fel ca neuronii care se activează în creier sau respirația constantă, sângele este o prezență discretă care menține corpul în viață. Pentru oamenii de știință însă, acest lichid roșu care pulsează prin fiecare extremitate și transportă oxigenul esențial celulelor reprezintă un mister fascinant.

• Un viitor sumbru: Omenirea ar putea înregistra o scădere drastică a populației până în 2064
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre alergare și jogging?

Aproape toate animalele de pe Pământ au sânge, dar întrebarea rămâne: de unde a apărut el?

Sângele uman ar putea conține o relicvă evolutivă mai veche decât animalele. Un studiu ambițios realizat de o echipă internațională condusă de Kyoto University (Japonia) a urmărit istoria evolutivă a celulelor sanguine înapoi cu aproximativ 700 de milioane de ani. Concluzia surprinzătoare este că sângele nu a apărut „de la zero” odată cu organismele multicelulare. În schimb, el pare să fi fost construit treptat din mecanisme genetice reciclate și adaptate, moștenite de la organisme unicelulare foarte vechi, care au existat cu mult înaintea animalelor.

„Sunt profund emoționat de aceste rezultate, care arată că liniile de diferențiere ale celulelor sanguine ale vertebratelor reflectă o istorie evolutivă de 700 de milioane de ani”, a declarat imunologul Hiroshi Kawamoto, coordonatorul studiului.

Sângele uman ar putea conține o relicvă evolutivă mai veche decât animalele. Despre ce este vorba?

Spre deosebire de oase sau scoici, celulele nu se fosilizează, ceea ce face imposibilă urmărirea directă a evoluției lor. Din acest motiv, cercetătorii au folosit o metodă indirectă, analizând „transcriptomul”, adică tiparele de activare ale genelor în diferite celule.

Ei au comparat date genetice de la numeroase specii: oameni, șoareci, pești zebră, nevertebrate precum aricii de mare, insecte, viermi, bureți și chiar organisme unicelulare. Ideea era că dacă două tipuri de celule foarte îndepărtate evolutiv folosesc mecanisme genetice similare, ele ar putea proveni dintr-un strămoș comun.

Rezultatele sugerează că primele celule sanguine erau foarte diferite de celulele specializate de astăzi. Ele semănau mai degrabă cu macrofagele moderne, celule imunitare capabile să înghită și să distrugă microorganisme,

Mai surprinzător, cercetătorii au găsit similitudini între aceste programe genetice și cele ale unor organisme unicelulare înrudite cu animalele. Acestea prezentau mecanisme asociate cu fagocitoza, procesul prin care o celulă „înghite” particule, scrie ScienceAlert.

Cum au testat cercetătorii această descoperire?

Pentru a testa legătura, echipa a analizat gena Fos, prezentă atât în celulele imunitare, cât și în organismele unicelulare. Când au crescut activitatea acestei gene într-un organism unicelular, celulele au rămas izolate și au adoptat un comportament asemănător macrofagelor.

Acest lucru sugerează că mecanismele genetice ale celulelor imunitare ar fi apărut cu mult înainte de animalele multicelulare, fiind ulterior adaptate și specializate.

Din această bază ancestrală, cercetătorii cred că celulele sanguine au evoluat pe două ramuri principale. Una a dus la celule de tip macrofag, iar cealaltă la celule de tip mastocit, implicate în alarmarea sistemului imunitar. Din aceste linii au evoluat ulterior celule T, globulele roșii, trombocitele și celulele B producătoare de anticorpi.

Descoperirea ar putea ajuta la înțelegerea evoluției unor boli precum cancerul, dar oferă și o perspectivă mai profundă asupra originii noastre biologice.

„Când realizez că această moștenire veche de sute de milioane de ani circulă chiar în corpul meu, mă simt mai aproape de strămoșii noștri îndepărtați”, a spus cercetătorul Yosuke Nagahata, de la Institutul de Biologie Evoluționistă din Spania.

Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

„Cine a înșelat o dată, va înșela mereu”: Un studiu amplu dezvăluie secretele infidelității

Una din cinci persoane prezintă risc cardiac ascuns, avertizează un nou studiu

Un studiu arată că arta originală reduce stresul. Diferența apare în doar 20 de minute!

Un studiu pe 3 milioane de oameni a dezvăluit o legătură puternică între consumul de canabis și depresie