Oamenii de știință au descoperit o slăbiciune ascunsă a substanțelor chimice eterne

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Substanțele de tip PFAS, cunoscute pe scară largă sub numele de substanțe chimice eterne, se numără printre cei mai încăpățânați poluanți cu care se confruntă oamenii de știință în prezent.

Deoarece acești compuși sunt extraordinar de stabili, pot rămâne în sursele de apă, în ecosisteme și chiar în corpul uman timp de decenii. Persistența lor a transformat contaminarea cu PFAS într-o îngrijorare tot mai mare pentru mediu și sănătatea publică la nivel mondial.

Acum, cercetătorii au descoperit un indiciu important care ar putea ajuta la îmbunătățirea eforturilor de eliminare a acestor substanțe.

Un nou studiu arată că PFAS pot fi descompuse folosind o lumină intensă, fără a fi nevoie de substanțe chimice adăugate. Mai important, cercetătorii au identificat procesul-cheie responsabil pentru această descompunere.

Echipa a descoperit că radicalii de hidrogen, particule extrem de reactive generate din apă atunci când aceasta este expusă la lumina ultravioletă (UV), joacă un rol central în distrugerea moleculelor de PFAS.

Această descoperire contestă ideile anterioare despre modul în care are loc degradarea PFAS. Studiile precedente s-au concentrat în mare parte pe alte specii reactive ca principali factori ai procesului. Prin indicarea radicalilor de hidrogen ca forță dominantă, oamenii de știință au acum o imagine mai clară asupra chimiei implicate, scrie Sciencedaily.

Procesul cheie care descompune substanțele

Radicalii de hidrogen sunt capabili să atace moleculele de PFAS. În timpul procesului, ei îndepărtează treptat atomii de fluor, descompunând compușii în substanțe mai mici, care sunt mai puțin persistente în mediu.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că reacția funcționează cel mai bine sub acțiunea luminii UV de mare energie, în special la lungimi de undă de sub 300 de nanometri.

„Știm că PFAS sunt extrem de stabile din cauza legăturilor puternice carbon-fluor, iar ruperea acelor legături este principala provocare”, afirmă profesorul asociat Zongsu Wei de la Universitatea Aarhus, coordonatorul studiului.

„Prin identificarea radicalilor de hidrogen ca factor dominant, avem acum o direcție mai clară pentru proiectarea unor tehnologii mai eficiente și mai sustenabile care chiar să distrugă aceste substanțe chimice, în loc să le mute dintr-un loc în altul.”

Procesul de degradare rămâne lent

Wei notează că multe dintre abordările actuale nu rezolvă cu adevărat problema PFAS, ci doar transferă substanțele chimice dintr-o locație în alta.

„Astăzi, multe tehnologii pot filtra PFAS din apă, dar nu le elimină. Adevăratul obiectiv este degradarea: descompunerea completă a moleculelor. Înțelegerea mecanismului este esențială dacă vrem să realizăm acest lucru într-un mod ecologic și scalabil.”

Cercetătorii avertizează însă că noile descoperiri nu reprezintă o soluție imediată. Procesul de degradare rămâne relativ lent, iar compuși intermediari se pot forma pe măsură ce substanțele se descompun.

Cu toate acestea, identificarea motorului principal din spatele reacției reprezintă un avans critic care ar putea accelera dezvoltarea unor tehnologii de tratare mult mai eficiente.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit o metodă surprinzătoare de a distruge substanțele chimice eterne

O nouă tehnologie de filtrare promite un progres în eliminarea substanțelor chimice „eterne” din apă

„Chimicalele eterne” accelerează îmbătrânirea. Care oameni sunt cei mai afectați?

Substanțele chimice veșnice au fost găsite în vidrele din Marea Britanie