O boală mai puțin cunoscută ar putea afecta milioane de copii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O boală dentară puțin cunoscută ar putea afecta milioane de copii. Unii părinți au parte de o surpriză neplăcută atunci când dinții de lapte ai copiilor, mici și albi, sunt înlocuiți de dinți permanenți gălbui-maronii, fragili și sensibili. De multe ori, cauza este o afecțiune numită hipomineralizare molaro-incisiv (MIH), aproape la fel de răspândită precum cariile, dar mult mai puțin cunoscută.

O boală dentară puțin cunoscută ar putea afecta milioane de copii. MIH afectează formarea anumitor dinți permanenți în primii ani de viață. Problema nu este cauzată de igiena orală deficitară, consumul de zahăr sau lipsa periajului, ci de o perturbare a procesului de formare a smalțului înainte ca dinții să erupă.

• Ce-ar putea fi „zumzetul” misterios auzit de oameni din întreaga lume?
• Oamenii de știință au rezolvat un mister medical vechi de 30 de ani

Afecțiunea este întâlnită la aproximativ 28% dintre copiii din Scandinavia și este frecventă în întreaga Europă. Cercetătorii încă nu cunosc exact motivele apariției sale, însă suspectează că sunt implicați atât factori genetici, cât și boli suferite în copilăria timpurie.

O boală dentară puțin cunoscută ar putea afecta milioane de copii. Cum se manifestă aceasta?

Smalțul este cel mai dur material din corpul uman, însă la copiii cu MIH dezvoltarea acestuia este afectată, rezultând un conținut redus de minerale. Procesul are loc între naștere și vârsta de aproximativ doi ani, în perioada în care dinții permanenți se formează în osul maxilar, explică ScienceAlert.

Din această cauză, dinții afectați au un aspect diferit și se pot deteriora mai ușor. Cel mai frecvent sunt afectați primii molari permanenți și incisivii. Pe lângă modificările vizibile, copiii pot resimți dureri la periaj și sensibilitate la alimente sau băuturi reci și fierbinți.

Studiile indică mai multe cauze posibile, printre care boli repetate în primii ani de viață, febră și infecții, utilizarea îndelungată a antibioticelor, complicații în timpul sarcinii sau la naștere, factori de mediu precum poluarea și deficitul de vitamina D, precum și o posibilă predispoziție genetică.

Cum poate fi ținută sub control această boală?

În prezent, MIH nu poate fi prevenită. „Pe baza cunoștințelor actuale, părinții nu pot face nimic pentru a împiedica apariția afecțiunii”, explică specialiștii.

Totuși, o igienă orală riguroasă și utilizarea pastei de dinți cu fluor sunt esențiale pentru protejarea smalțului slăbit și pentru reducerea riscului de carii. De asemenea, este important ca micii pacienți să dezvolte o relație pozitivă cu medicul stomatolog și să comunice orice durere sau disconfort.

Tratamentul depinde de gravitatea afecțiunii. Formele ușoare sunt tratate cu geluri concentrate cu fluor și materiale de sigilare. Cazurile moderate necesită obturații temporare și anestezie din cauza sensibilității crescute. În situațiile severe, se folosesc coroane din oțel inoxidabil pentru a proteja dintele de fracturi și carii, iar în cazuri rare poate fi recomandată extracția.

Pentru incisivii afectați, tratamentele estetice sunt de obicei amânate până la adolescență. Acestea pot include albirea și infiltrarea smalțului cu rășini speciale care reduc decolorările și redau aspectul normal al dintelui.

Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii mai ample pentru a înțelege mai bine cât de răspândită este afecțiunea și care sunt factorii care o declanșează. O mai bună înțelegere a MIH ar putea duce în viitor la tratamente mai eficiente și, eventual, la metode de prevenție care să reducă problemele dentare pe termen lung.

Vă recomandăm să citiți și:

Chiar și sub anestezie, o parte a creierului nu adoarme niciodată, dezvăluie un studiu

Studenții își pierd rapid capacitatea de a citi

Utilizarea rețelelor de socializare a fost asociată cu o sănătate mintală mai precară la începutul adolescenței

Un studiu dezvăluie că oamenii au o preferință inerentă pentru mișcarea în sens antiorar