Utilizarea rețelelor de socializare a fost asociată cu o sănătate mintală mai precară la începutul adolescenței

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Utilizarea rețelelor de socializare a fost asociată cu o sănătate mintală mai precară la începutul adolescenței. Adolescenții care își petrec cel puțin două ore pe zi pe rețelele sociale au un risc mai mare de a dezvolta simptome depresive și de a avea o stare de bine mai redusă, potrivit unui nou studiu desfășurat pe parcursul a zece ani. Efectele sunt mai puternice în primii ani ai adolescenței.

Cercetarea, coordonată de Murdoch Children’s Research Institute (MCRI), din Australia, a urmărit aproape 1.200 de copii din Melbourne, de la vârsta de nouă ani până la 19 ani. Oamenii de știință au analizat anual timpul petrecut pe rețelele sociale și indicatori precum depresia, anxietatea, starea de bine și comportamentele de auto-vătămare. Utilizarea rețelelor de socializare a fost asociată cu o sănătate mintală mai precară la începutul adolescenței.

Rezultatele, publicate în Medical Journal of Australia, arată că adolescenții care utilizau rețelele sociale cel puțin două ore pe zi aveau o probabilitate mai mare de a prezenta simptome depresive și o stare de bine mai scăzută la evaluarea realizată un an mai târziu, în comparație cu cei care își petreceau mai puțin de o oră pe aceste platforme. Cel mai mare impact a fost observat la fetele cu vârste cuprinse între 12 și 13 ani.

Utilizarea rețelelor de socializare a fost asociată cu o sănătate mintală mai precară la începutul adolescenței. Ce arată datele?

Nandi Vijayakumar, cercetătoare la MCRI și Deakin University (Australia), a declarat că adolescența timpurie reprezintă o perioadă critică pentru intervenții preventive.

„Adolescența timpurie se evidențiază drept o etapă în care utilizarea intensă a rețelelor sociale este asociată cu un risc mai mare de probleme de sănătate mintală în anul următor. Deși efectele observate sunt moderate, chiar și schimbările mici pot avea consecințe importante la nivelul sănătății publice atunci când afectează un număr mare de tineri”, a spus ea.

Susan Sawyer, profesoară în cadrul MCRI, consideră că rezultatele susțin adoptarea unor politici echilibrate privind utilizarea rețelelor sociale.

„Îngrijorările legate de impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților au alimentat dezbateri și au contribuit la introducerea legislației australiene privind restricțiile de vârstă. Totuși, dovezile solide la nivel populațional au fost limitate, ceea ce face aceste rezultate deosebit de importante”, a afirmat ea.

Când devine social media o problemă?

Cercetătorii subliniază că rețelele sociale nu sunt în mod automat dăunătoare. Mulți adolescenți spun că acestea îi ajută să își exprime personalitatea și să își consolideze relațiile sociale. Totuși, fenomene precum cyberbullyingul și expunerea la conținut nociv rămân motive de îngrijorare.

„Rezultatele noastre nu sugerează că rețelele sociale sunt universal dăunătoare, însă arată că există riscuri care justifică limite adecvate vârstei, educație digitală mai bună și o implicare mai mare a părinților”, a concluzionat Sawyer, citată de EurekAlert.

Vă recomandăm să citiți și:

Leacul pentru căderea părului, deja cunoscut din medicina chineză antică?

Un singur pahar de alcool pe zi crește riscul pentru 10 tipuri de cancer, avertizează un nou studiu

Oamenii de știință au inversat anxietatea prin repararea unui mic circuit cerebral

De ce creierul continuă să se gândească la oameni pe care nu i-ai mai văzut de ani întregi