Originile reci ale primatelor: Primii noștri strămoși au evoluat în frig, nu la tropice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Majoritatea oamenilor își imaginează strămoșii timpurii ai primatelor legănându-se prin păduri tropicale luxuriante. Însă un studiu surprinzător dărâmă decenii de ipoteze, demonstrând că aceștia au înfruntat, de fapt, climate reci și uscate.

Forțele care i-au ghidat pe ei ne definesc și viitorul, mai ales acum, când planeta se încălzește.

• Familiile longevive dezvăluie un secret genetic rar pentru o îmbătrânire sănătoasă
• Cercetătorii au descoperit neuronii antici care controlează atenția

Cercetarea condusă de Jorge Avaria-Llautureo (Universitatea din Reading) a cartografiat originile geografice ale primelor primate și clima istorică a acelor locuri. Rezultatele arată că primatele au apărut în regiuni reci din America de Nord (unde astăzi nu mai există primate sălbatice).

A fost nevoie de milioane de ani până când acestea să colonizeze tropicele. Încălzirea globală din trecut nu a accelerat diversificarea speciilor, în schimb, tranzițiile rapide între perioadele secetoase și cele umede au fost motorul evolutiv principal.

Una dintre primele primate cunoscute a fost Teilhardina, o creatură minusculă de doar 28 de grame, similară cu lemurul-șoarece al lui Madame Berthe (cel mai mic primat în viață).

Unele primate au colonizat chiar regiuni arctice

Teilhardina a apărut acum 56 de milioane de ani, la circa 10 milioane de ani după dispariția dinozaurilor. Fosilele indică o trăsătură revoluționară: avea unghii în loc de gheare, ceea ce o ajuta să prindă crengile și să manipuleze hrana hipercalorică (fructe, insecte). Specia s-a răspândit rapid din America de Nord către Europa și China.

Oamenii de știință au crezut mult timp într-o origine tropicală deoarece majoritatea primatelor actuale și a fosilelor provin din acele zone. Totuși, folosind date despre spori și polen fosilizat, echipa a descoperit că habitatele inițiale nu erau deloc tropicale.

Unele primate au colonizat chiar regiuni arctice. Ele au supraviețuit iernilor severe și penuriei de hrană printr-o strategie folosită și astăzi de lemurii-pitici din Madagascar: încetinirea drastică a metabolismului sau hibernarea, scrie Sciencedaily.

Studiul surprinzător dărâmă decenii de ipoteze

Aceste condiții aspre și schimbătoare au avantajat speciile extrem de mobile, capabile să călătorească pe distanțe mari pentru hrană. Primatele de astăzi sunt descendentele directe ale acestor exploratori rezistenți, iar cele sedentare au dispărut.

Înțelegerea răspunsului evolutiv la schimbările climatice este vitală pentru conservarea primatelor moderne. Când habitatele lor sunt distruse de defrișări, ele sunt private de libertatea de mișcare.

Izolate în zone mici și fragmentate, populațiile actuale își pierd diversitatea genetică necesară pentru a se adapta. Pentru a le salva, avem nevoie de acțiuni politice globale și de schimbări comportamentale care să oprească braconajul și distrugerea mediului. Altfel, toate primatele riscă dispariția, inclusiv noi.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Primatele bonobo ne arată când a evoluat imaginația

Ce au descoperit cercetătorii despre comportamentul homosexual la primate?

De ce creierul uman se maturizează mai lent decât cel al rudelor sale primate?

Jumătate dintre microbii intestinali moșteniți de la primate ne-au „părăsit”