Home » Știință » Jumătate dintre microbii intestinali moșteniți de la primate ne-au „părăsit”

Jumătate dintre microbii intestinali moșteniți de la primate ne-au „părăsit”

Jumătate dintre microbii intestinali moșteniți de la primate ne-au „părăsit”
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 17.06.2023

În intestinul nostru trăiesc tot felul de bacterii, care contribuie la procesele sănătoase (sau nesănătoase) care se desfășoară în interiorul corpului nostru, dar se pare că am pierdut o mulțime de microbi pe care îi împărtășeam odată cu strămoșii noștri primate.

Analizând materialul genetic din intestinele cimpanzeilor din zilele noastre (Pan troglodytes troglodytes și P. t. schweinfurthii) și ale bonobo (P. paniscus), cercetătorii au urmărit liniile de descendență ale bacteriilor intestinale cu milioane de ani în urmă, înainte de a le compara cu microbii care trăiesc acum în ființele umane și în maimuțele africane (cele mai apropiate rude evolutive ale noastre).

Analiza a arătat că multe tipuri de bacterii intestinale ale primatelor au evoluat de-a lungul acestui timp, inclusiv la oameni, dar că un număr semnificativ de bacterii care au evoluat cu gazdele lor s-au pierdut la Homo sapiens.

„Acesta este primul studiu la nivelul întregului microbiom care arată că există un număr mare de bacterii ancestrale co-diversificate care au coexistat în primate și oameni timp de milioane de ani”, spune biologul evoluționist Andrew Moeller de la Universitatea Cornell din New York.

Cercetătorii au urmărit descendența bacteriilor intestinale cu milioane de ani în urmă

Echipa a analizat 9.640 de metagenomuri de primate umane și non-umane, în esență colecții de material genetic de la bacterii. Acestea dezvăluie ce microorganisme sunt prezente într-un eșantion și în ce număr, scrie ScienceAlert.

Aceste metagenomuri au fost folosite pentru a identifica cladele de microbi (grupuri care au evoluat de la un strămoș comun) care au împărtășit o istorie evolutivă cu maimuțele africane. Datele au arătat că 44% din aceste clade lipseau din oameni în general, iar 54% lipseau din populațiile umane industrializate.

În comparație cu doar 3 la sută din cladele de bacterii din maimuțele africane, dar nu și din oameni, dacă le luăm în considerare doar pe cele care nu au evoluat de la strămoșii îndepărtați ai primatelor. Grupurile de bacterii co-diversificate s-au pierdut cumva la ființele umane de-a lungul mileniilor.

Bacteriile s-au pierdut la Homo sapiens

Acest studiu nu a analizat îndeaproape de ce s-ar putea întâmpla acest lucru, dar este probabil ca dieta să joace un rol. Ceea ce mâncăm are un impact mare asupra bacteriilor intestinale, iar oamenii ar fi trecut de la fructe și frunze la grăsimi și proteine animale destul de devreme în istoria lor ca specie.

„Ideea de lucru este că pierderile pe care le observăm la nivelul tuturor populațiilor umane, indiferent de stilul de viață, au fost probabil determinate de schimbările alimentare care au avut loc la începutul evoluției umane, de când am deviat de la cimpanzei și bonobo”, spune Moeller.

Cercetătorii spun că studiile viitoare ar trebui să analizeze o gamă mai largă de bacterii intestinale umane, în special în diferite regiuni. Una dintre ipoteze este că diferența din populațiile industrializate ar putea fi cauzată de dietele și medicamentele moderne.

Cercetarea a fost publicată în Nature Microbiology și Science Advances.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un antibiotic vechi de câteva decenii ar putea fi un ucigaș feroce al bacteriilor

Blana de leneș ne-ar putea ajuta să luptăm cu superbacteriile

Bacteriile care fac bioplastic din dioxidul de carbon

Cum își revin pădurile după un incendiu? Bacteriile și fungii ajută cel mai mult

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul