Primatele bonobo ne arată când a evoluat imaginația

Când a evoluat imaginația? Imaginația este una dintre cele mai mari „superputeri” ale noastre, dar cât de departe în trecut se întinde ea?

Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins (SUA) au analizat recent un aspect al imaginației la bonobo: capacitatea de a se preface. Personajul central al studiului a fost un bonobo mascul pe nume Kanzi, care a trăit la Ape Initiative din Iowa. Imaginația este, desigur, un concept abstract, așa că, pentru a testa dacă Kanzi putea intra în joc, oamenii de știință au trebuit să fie inventivi.

• Cum supraviețuiesc șerpii fără să mănânce timp de luni întregi?
• Poluarea luminoasă urbană modifică hormonii nocturni ai rechinilor

Soluția a fost o petrecere cu ceai. „Scenariul de prefacere cu ceai este genul de context folosit inițial pentru a demonstra prefacerea la copii, atunci când acest fenomen a fost studiat pentru prima dată de psihologi, la sfârșitul anilor 1900”, a explicat autoarea studiului, Dr. Amalia P. M. Bastos.

„Părea potrivit și pentru Kanzi, deoarece el a observat și a interacționat de-a lungul vieții cu obiecte asemănătoare ceștilor și cănilor, fiind o maimuță foarte enculturată. Astfel, metodele folosite inițial la copii au avut nevoie doar de modificări minore pentru a-i fi aplicate lui Kanzi”, spune ea.

Oamenii de știință caută să afle când a evoluat imaginația

Experimentele realizate pentru a afla când a evoluat imaginația s-au desfășurat în trei etape, pentru a vedea dacă Kanzi interacționează cu suc imaginar, dacă înțelege diferența dintre sucul real și cel imaginar și dacă acceptă ideea de struguri imaginari. Rezultatele au arătat că Kanzi putea face distincția dintre real și imaginar: atunci când pe masă existau opțiuni reale, le alegea constant pe acestea. În scenariile imaginare, nu a fost perfect, dar a ales în mod consecvent recipientele corespunzătoare sucului sau strugurilor imaginari.

Acest lucru sugerează că Kanzi, o maimuță puternic enculturată, avea capacitatea cognitivă pentru cel puțin un aspect al imaginației: abilitatea de a concepe lucruri care nu sunt cu adevărat prezente. Cercetătorii spun că acesta este doar începutul, dar rezultatele ar putea indica faptul că această abilitate datează de acum 6-9 milioane de ani, când oamenii au împărțit ultimul strămoș comun cu maimuțe precum Kanzi.

Din păcate, Kanzi nu va mai participa la petreceri cu ceai. Îndrăgitul bonobo care înțelegea limbajul uman a murit la începutul anului 2025, la vârsta de 44 de ani (bonobo trăiesc aproximativ 20-40 de ani în sălbăticie și în jur de 40 în captivitate), scrie IFL Science.

„Dacă Kanzi ar mai fi fost alături de noi, ne-ar fi plăcut să încercăm studii în care să se angajeze el însuși în prefacere, nu doar să observe cercetătorul făcând acțiuni imaginare. Având în vedere că acest lucru nu mai este posibil, următorii noștri pași se vor concentra pe adaptarea metodologiilor pentru a investiga acest tip de capacitate la maimuțe mai puțin enculturate. Deja ne gândim la idei pentru viitor, de exemplu folosind tehnologia de eye-tracking”, a spus Bastos.

Prefacerea, ca instrument de studiu

Prefacerea este considerată un instrument valoros pentru copiii umani, permițându-le să testeze scenarii fără riscul unor consecințe reale. Este ușor de înțeles cum le-ar putea fi utilă și animalelor sălbatice, însă imaginația merge mai departe de atât.

Ea implică și reprezentarea secundară, adică abilitatea de a forma idei despre situații care nu sunt prezente. Asta include gândirea despre trecut și viitor, dar și încercarea de a interpreta intențiile altor indivizi în interacțiunile sociale.

„Reprezentările secundare oferă, prin urmare, un beneficiu evolutiv enorm, permițându-i animalului să facă diferența între ceea ce percepe în prezent și modul în care lucrurile ar putea fi, de exemplu într-un alt moment sau din perspectiva altcuiva. Prefacerea este doar o mică piesă din puzzle-ul reprezentărilor secundare, contribuind la un corp tot mai mare de dovezi care arată că animalele non-umane au vieți interioare mai bogate decât s-ar crede”, a explicat Bastos.

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au aflat cum le-a ajutat pe reginele termite pierderea de gene

Care este singura primată veninoasă din lume? Puțini oameni știu răspunsul corect!

Rechinilor albi le crește un nou tip de dinți pe măsură ce îmbătrânesc

Cum și-au pierdut șerpii membrele?