Cum a fost decontaminat laboratorul lui Marie Curie? Dacă ajungi la Paris și ești pasionat de istoria științei, laboratorul în care a lucrat Marie Curie este una dintre atracțiile care nu trebuie ratate. Amenajat în actualul Muzeu Curie, acesta oferă o imagine asupra locului în care celebra cercetătoare și-a desfășurat experimentele. Totuși, există un detaliu surprinzător: deși Curie a murit din cauza expunerii îndelungate la radiații, laboratorul poate fi vizitat astăzi fără riscuri.
Marie Curie a decedat de anemie aplastică, o afecțiune provocată aproape sigur de contactul repetat cu materialele radioactive pe care le-a descoperit. La moartea sa, corpul i-a fost depus într-un sicriu căptușit cu plumb, iar caietele de laborator sunt și acum atât de contaminate încât pot fi consultate doar cu echipament de protecție.
Cu toate acestea, măsurătorile efectuate în laborator indică în prezent un nivel al radiațiilor apropiat de cel natural. Explicația nu ține doar de trecerea timpului. Deși o parte dintre izotopii radioactivi s-au dezintegrat, radiul-226, principalul izotop cu care a lucrat Curie, are un timp de înjumătățire de aproximativ 1.600 de ani, astfel că cea mai mare parte a acestuia încă este prezentă.
Marie și Pierre Curie au descoperit radiul și poloniul prelucrând cantități uriașe de pehblendă (uraninit), un minereu bogat în uraniu. Deși uraniul este relativ puțin radioactiv, produșii săi de dezintegrare, în special radiul, sunt mult mai periculoși. Un risc major îl reprezintă radonul, un gaz radioactiv rezultat din dezintegrarea radiului. Fiind incolor, inodor și ușor de inhalat, acesta poate afecta grav țesuturile pulmonare prin emisia de particule alfa.
Pericolul din laborator provenea din particulele de radiu impregnate în mobilier, pereți și diverse obiecte, care continuau să producă radon. Din fericire, cele mai periculoase experimente nu au fost realizate în laboratorul devenit ulterior muzeu, ci într-o magazie demolată încă din timpul vieții cercetătoarei.
Așadar, cum a fost decontaminat laboratorul lui Marie Curie? Înainte ca spațiul să fie deschis pentru public, specialiștii au îndepărtat mobilierul și echipamentele contaminate. Mesele de lucru și dulapurile din lemn nu au putut fi decontaminate, deoarece radiul pătrunsese adânc în material, astfel că au fost eliminate și tratate ca deșeuri radioactive. Obiectele cu suprafețe netede au fost curățate prin proceduri speciale.
Unele urme au fost însă păstrate intenționat. Amprentele lăsate de Marie Curie pe câteva clanțe sunt încă radioactive, dar nivelul radiațiilor este foarte scăzut și nu reprezintă un pericol pentru vizitatori, explică IFL Science.
Caietele de laborator au rămas cea mai mare provocare. Particule de radiu și soluții radioactive au pătruns în hârtie și continuă să genereze radon, motiv pentru care documentele sunt păstrate în cutii căptușite cu plumb. Cei care doresc să le consulte trebuie să poarte echipament de protecție și să semneze o declarație prin care își asumă riscurile înainte de a răsfoi paginile unuia dintre cele mai importante documente din istoria științei.
Nicolae Ceaușescu și vânătorile extravagante: 82 de mistreți împușcați într-o singură zi
Cum a „pierdut” un stat american aproape două săptămâni din calendar în anul 1867?
„Procesul maimuţei”. Un profesor a ajuns în faţa judecătorilor pentru că l-a predat pe Darwin