Billy Collins, poetul care a demonstrat că și o ceașcă de cafea poate deveni poezie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O poezie despre o ceașcă de cafea, un câine care doarme, o ploaie de vară sau un nume pe care nu reușești să ți-l amintești pare, la prima vedere, puțin probabil să devină un succes editorial.

Billy Collins a demonstrat însă că tocmai lucrurile cele mai obișnuite pot deveni subiectul unei poezii memorabile. Cărțile sale s-au vândut în sute de mii de exemplare, iar lecturile publice pe care le susține atrag frecvent săli pline.

Poezia a intrat în viața lui la 12 ani

William James Collins s-a născut pe 22 martie 1941, la New York, și a copilărit în cartierul Queens. Prima poezie a scris-o la vârsta de 12 ani, iar în liceu s-a implicat în realizarea revistei literare a școlii. A urmat cursurile College of the Holy Cross, apoi și-a obținut doctoratul în literatura romantică la Universitatea California din Riverside.

În paralel cu activitatea literară, Collins a predat timp de aproape trei decenii limba și literatura engleză la Lehman College din New York. Pentru el, poezia și predarea au mers întotdeauna împreună. Spunea adesea că un profesor nu trebuie doar să explice poezia, ci să-i facă pe studenți să descopere plăcerea de a o citi.

Succesul a venit târziu

Spre deosebire de mulți scriitori care au fost remarcați încă de la începutul carierei, Billy Collins a devenit cunoscut după aproape două decenii în care a publicat volume apreciate mai ales în cercurile literare.

Momentul decisiv a venit în 1991, când manuscrisul volumului Questions About Angels a fost selectat pentru prestigioasa serie editorială National Poetry Series. Câțiva ani mai târziu, volume precum The Art of Drowning (1995) și Picnic, Lightning (1998) l-au transformat într-unul dintre cei mai populari poeți americani.

De ce este atât de diferit?

Billy Collins își găsește inspirația în lucruri pe care cei mai mulți oameni nici nu le-ar considera subiecte pentru o poezie: o pisică adormită pe fotoliu, o ceașcă de cafea, o carte uitată pe masă, o plimbare sau un nume care refuză să revină în memorie. Din astfel de detalii aparent lipsite de importanță construiește poeme care pornesc firesc, aproape ca o poveste spusă unui prieten, dar ajung să vorbească despre timp, memorie, singurătate, iubire sau felul în care trecem prin viață. Umorul discret și schimbarea de perspectivă din final au devenit una dintre semnăturile sale literare.

Poetul care a vrut să-i împace pe adolescenți cu poezia

În 2001, Billy Collins a fost numit Poet Laureate al Statelor Unite, funcție pe care a ocupat-o timp de doi ani.

În această perioadă a lansat proiectul Poetry 180, prin care profesorii de liceu erau încurajați să înceapă fiecare zi de școală citind elevilor un poem. Ideea lui Collins era simplă: poezia trebuia mai întâi citită, ascultată și simțită, nu disecată la clasă vers cu vers. De aceea, selecția cuprindea poeme contemporane, accesibile și apropiate de experiențele adolescenților, fără teste, comentarii obligatorii sau interpretări impuse. Proiectul a avut un succes neașteptat și a fost însoțit de două antologii – Poetry 180 (2003) și 180 More (2005) – folosite și astăzi în numeroase școli americane.

„Scopul meu era ca elevii să descopere că poezia poate fi o plăcere, nu doar un exercițiu pentru examen”, explica autorul într-un interviu dedicat proiectului.

Un poet iubit și contestat

Succesul uriaș de care s-a bucurat Billy Collins nu a rămas fără contestatari. Unii comentatori consideră că versurile sale sunt prea simple și prea accesibile pentru a avea profunzimea poeziei moderne. Dar alții susțin exact contrariul: că reușește ceea ce puțini poeți contemporani mai pot face — să vorbească despre lucruri obișnuite fără să devină banal și să aducă poezia înapoi în viața de zi cu zi.

Astăzi, Billy Collins rămâne unul dintre cei mai citiți poeți americani contemporani și unul dintre puținii autori care reușesc să umple săli de spectacole doar citindu-și versurile. Pentru milioane de cititori, el a demonstrat că poezia nu trebuie să fie complicată pentru a fi profundă.

Știați că?

Billy Collins a scris prima sa poezie la doar 12 ani.

A devenit Poet Laureate al Statelor Unite în 2001 și a ocupat această funcție timp de doi ani.

Proiectul său Poetry 180 a fost creat pentru ca liceenii să audă câte o poezie în fiecare zi de școală, fără teste sau analize literare.

Una dintre cele mai cunoscute poezii ale sale, Forgetfulness, vorbește cu umor despre felul în care memoria începe să ne joace feste odată cu înaintarea în vârstă și este una dintre cele mai cunoscute și mai frecvent antologate poezii ale lui Billy Collins.

„Uitarea”(fragment)

(…)

De mult ți-ai luat rămas-bun de la cele nouă Muze,
privind ecuația cvadruplă făcându-și bagajul,
și chiar acum, în timp ce memorezi ordinea planetelor,
încă îți scapă ceva, emblema unui stat,
adresa unui unchi, capitala Paraguayului.

Orice încerci să-ți amintești
nu-ți stă pe vârful limbii,
sau măcar ascuns printr-un obscur ungher al splinei.

A plutit în jos pe râul întunecat
al cărui nume începe cu L, din câte-ți aduci aminte,
tu însuți pe drumul uitării, grăbit să-i ajungi pe cei care chiar
nu mai știu să înoate sau să meargă pe bicicletă. (Billy Collins, 2003)

Surse: 

https://www.britannica.com/biography/Billy-Collins

https://www.poetryfoundation.org/poets/billy-collins

https://poezie.ro/clasici/billy-collins/poezie/uitarea

Vă mai recomandăm să citiți și:

Dovezi pentru o supernovă rară, descoperite într-o poezie din anul 1181

Poezia scrisă în limbi artificiale sau dispărute. Cum sună versurile în esperanto, toki pona sau în limbile inventate de scriitori?

Vieți marcate de lepră: conducători, poeți și un gest rar de devoțiune

Wolfram von Eschenbach: cavalerul-poet care a reinventat legenda Graalului