Cum s-ar schimba lumea dacă toți oamenii ar trece la diete mai sănătose?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O schimbare la nivel mondial către diete mai sănătoase, o agricultură mai eficientă și reducerea semnificativă a risipei alimentare ar putea schimba fundamental ceea ce produc fermierii și modul în care sunt utilizate terenurile agricole până în 2050.

Un nou model arată că aplicarea acestor recomandări ar putea reduce suprafața terenurilor agricole la nivel global cu până la 6% față de tendințele actuale, potrivit ScienceDaily.

În același timp, valoarea totală a producției din zootehnie ar putea scădea cu 42% (630 de miliarde de dolari) comparativ cu 2020.

Cele mai mari schimbări ar urma să aibă loc în producția de rumegătoare (vite pentru carne, oi și capre). Până în 2050, valoarea globală a acestui sector ar putea scădea cu aproximativ 70% (274 de miliarde de dolari). Numărul rumegătoarelor ar fi cu aproximativ 400 de milioane mai mic decât în 2020.

În schimb, producția alimentelor de origine vegetală ar urma să crească. Valoarea globală combinată a producției de legume, fructe, nuci și leguminoase ar putea crește cu 57% (890 de miliarde de dolari).

Cercetătorii au analizat ce s-ar putea întâmpla dacă lumea ar adopta o transformare a sistemului alimentar similară celei propuse de Comisia EAT-Lancet 2025.

Raportul Comisiei EAT-Lancet din 2025 a concluzionat că trecerea la diete sănătoase la nivel mondial ar putea preveni anual 15 milioane de decese premature.

Cercetări anterioare au estimat că sistemul alimentar global generează anual costuri ascunse între 10.000 și 20.000 de miliarde de dolari. Acestea includ cheltuieli medicale, daune asupra mediului, pierderi de productivitate și alte consecințe care nu sunt reflectate în prețul alimentelor plătit de consumatori. Cea mai mare parte a acestor costuri este asociată dietelor nesănătoase.

Noul model indică faptul că transformarea recomandată ar reduce drastic și emisiile nete de CO₂ din agricultură generate de schimbările în utilizarea terenurilor. Până în 2050, aceste emisii ar putea fi cu 85% mai mici decât în 2020.

Schimbările în utilizarea terenurilor includ activități precum defrișarea pădurilor, transformarea pajiștilor sau drenarea zonelor umede pentru extinderea terenurilor agricole. Aceste procese pot elibera în atmosferă cantități mari de carbon stocat. Emisiile nete iau în calcul atât carbonul eliberat, cât și cel absorbit prin modificările aduse utilizării terenurilor.

Dr. Matt Gibson, autorul principal al studiului, care a început această cercetare la Cornell University înainte de a se alătura London School of Hygiene & Tropical Medicine, a declarat:

„Transformarea sistemelor alimentare ar aduce beneficii uriașe pentru sănătatea noastră și pentru mediu, însă, așa cum arată clar rezultatele noastre, ar duce și la schimbări fundamentale în agricultura globală și ar afecta viața a milioane de fermieri și producători de alimente.

În loc să folosim aceste rezultate ca pretext pentru inacțiune, este esențial ca guvernele să accepte această provocare și să ia decizii dificile pentru binele sănătății noastre și al planetei. Asta înseamnă să înfrunte grupurile puternice care profită de menținerea situației actuale și de un sistem alimentar global care, în prezent, îi dezavantajează atât pe cei care produc hrana, cât și pe cei care ar trebui să fie hrăniți de aceasta”.

Rezultatele sugerează că această tranziție nu ar reprezenta doar o inițiativă de protecție a mediului sau de sănătate publică, ci ar produce schimbări economice ample, unele ramuri ale agriculturii urmând să se restrângă, iar altele să se extindă.