Una dintre marile regiuni ale Europei, în pericol din cauza secetei extreme

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Nivelul scăzut al Dunării și seceta extremă afectează grav rezervele de apă, lacurile și sistemul energetic dintr-o țară europeană. Aproximativ 99% din teritoriu este afectat de secetă severă sau extremă, iar deșertificarea amenință Marea Câmpie Ungară.

Ungaria se confruntă cu o criză severă a apei, după ce perioadele prelungite de căldură și secetă au dus la scăderea accentuată a nivelurilor apei, potrivit Euronews.

La Lacul Velence, al treilea cel mai mare lac din țară, nivelul apei măsurat la Agárd a scăzut la aproximativ 20 de centimetri pe 16 august. Valoarea este mult sub nivelul de aproximativ 150 de centimetri considerat optim pentru luna august și cu mult sub precedentul record minim de 53 de centimetri, înregistrat în timpul secetei din 2022.

Apa puțin adâncă și caldă a dus la închiderea plajelor și a făcut navigația tot mai dificilă. Pe mal au apărut pești morți, în timp ce suprafețe mari din albia lacului au rămas expuse, crăpate și uscate.

Și Lacul Garancsi, aflat la nord-vest de Budapesta, este aproape de dispariție. Cândva popular pentru pescuit, înot și patinaj pe gheață și cunoscut drept loc de filmare pentru comedia maghiară Tigrul de sticlă, lacul este acum format în mare parte din ochiuri de apă puțin adânci, înconjurate de porțiuni de albie expuse. În perioadele cu cele mai ridicate temperaturi, nivelul apei a scăzut cu aproximativ un centimetru pe zi.

Și Dunărea a atins niveluri record de scăzute la Budapesta, scoțând la iveală bancuri de nisip și porțiuni ale albiei de sub podurile orașului și îngreunând navigația.

Nivelul scăzut al apei pune presiune și asupra sistemului energetic. La centrala nucleară de la Paks, care folosește apa Dunării pentru răcire și produce aproape jumătate din electricitatea țării, producția a scăzut la aproximativ 25% din capacitate. Inginerii au luat măsuri pentru a asigura suficientă apă pentru răcire și pentru a evita oprirea centralei.

Schimbările climatice intensifică valurile de căldură și contribuie la perioade mai lungi de secetă, însă experții spun că și sistemul de gestionare a apei a făcut țara mai vulnerabilă. Timp de decenii, rețelele de drenaj au fost concepute pentru a elimina apa de pe terenurile agricole și din zonele umede, în loc să o rețină.

În prezent, țara are peste 40.000 de kilometri de canale de drenaj, în timp ce un studiu din 2023 a estimat că peste 80% dintre zonele umede istorice au dispărut. Organizațiile de mediu cer schimbarea abordării și păstrarea apei în peisaj prin refacerea zonelor umede, repararea infrastructurii pentru controlul apei și permiterea absorbției unei cantități mai mari de apă în luncile inundabile.

Autoritățile au început să direcționeze apa către zonele umede vulnerabile, inclusiv către mlaștinile Hortobágy, însă organizațiile de mediu susțin că sunt necesare schimbări mult mai ample pentru protejarea lacurilor, râurilor și zonelor umede rămase în fața secetelor tot mai severe.