Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Nu există o dată la care cercetătorii să poată spune că oamenii au început să vorbească. Cuvintele nu se fosilizează, iar o conversație veche de sute de mii de ani nu a lăsat o urmă directă. Totuși, fosilele, ADN-ul și obiectele descoperite în situri preistorice oferă indicii despre momentul în care strămoșii noștri au devenit capabili de o comunicare complexă.

Arheologia oferă dovezi ale unor forme de comunicare simbolică de cel puțin 250.000 de ani și probabil chiar mai devreme.

Unele activități documentate în urmă cu aproximativ 350.000 de ani ar fi presupus forme complexe de comunicare. Aceste descoperiri nu demonstrează însă existența unui limbaj asemănător celui folosit de oamenii moderni.

Neanderthalienii ar fi putut vorbi?

O întrebare importantă este dacă oamenii de Neanderthal aveau un limbaj propriu. Ei și Homo sapiens au avut un strămoș comun, iar cele două linii evolutive s-au separat cu sute de mii de ani în urmă.

Anatomia, arheologia și genetica oferă indicii că neanderthalienii aveau unele dintre capacitățile necesare unei comunicări complexe. O analiză publicată în Annual Review of Linguistics a concluzionat că dovezile disponibile susțin existența unor capacități lingvistice la neanderthalieni, chiar dacă nu putem demonstra că foloseau un limbaj identic celui modern.

Și gena FOXP2 a atras atenția cercetătorilor. Neanderthalienii aveau variante ale acestei gene asociate cu dezvoltarea normală a vorbirii și limbajului. Totuși, FOXP2 nu este „gena limbajului”, iar prezența sa nu demonstrează că neanderthalienii vorbeau precum noi.

Ce a arătat o cercetare din 2026

Un studiu publicat în Science Advances în 2026 a analizat regiuni ale genomului uman care au o istorie evolutivă foarte veche. Cercetătorii au identificat regiuni asociate unor capacități legate de limbaj și au arătat că unele dintre ele au evoluat înainte de separarea dintre linia oamenilor moderni și cea a neanderthalienilor.

Rezultatul nu spune când au apărut primele cuvinte. Arată însă că o parte dintre modificările genetice asociate capacității de limbaj sunt mai vechi decât Homo sapiens.

Vorbirea și limbajul nu sunt același lucru

Vorbirea înseamnă producerea fizică a sunetelor. Limbajul este un sistem prin care sunetele, gesturile sau alte semnale transmit sens.

Anatomia aparatului vocal poate oferi indicii despre capacitatea de a produce sunete complexe, dar nu ne spune și ce cuvinte foloseau oamenii sau dacă aveau o gramatică asemănătoare celei moderne.

De aceea, atunci când cercetătorii discută despre originea limbajului, trebuie să combine mai multe tipuri de dovezi.

Ce pot spune obiectele descoperite?

Podoabele, pigmenții și obiectele gravate sunt printre cele mai vechi indicii ale comportamentului simbolic. Ele arată că oamenii foloseau obiecte pentru a transmite informații sau semnificații.

Dar un obiect simbolic nu este o dovadă directă a limbajului. Oamenii pot comunica prin imagini, gesturi și obiecte fără să știm ce cuvinte foloseau.

Acesta este motivul pentru care originea limbajului rămâne atât de greu de stabilit. O unealtă poate fi datată, un os poate fi analizat, iar o gravură poate fi studiată. O propoziție rostită acum 100.000 de ani nu poate fi recuperată.

A existat un moment în care oamenii au început să vorbească?

Probabil că nu a existat un singur moment.

Limbajul ar fi putut apărea treptat, pe măsură ce se dezvoltau capacitățile cognitive, anatomia aparatului vocal, comportamentele sociale și folosirea simbolurilor.

Cercetătorii pot urmări astăzi fiecare dintre aceste componente, dar nu pot spune când s-au combinat pentru prima dată într-un sistem asemănător limbajului uman.

Știm că unele dintre capacitățile necesare unei comunicări complexe sunt foarte vechi și că ele ar putea fi anterioare oamenilor moderni. Nu știm însă cine a rostit primele cuvinte, în ce limbă sau când a avut loc prima conversație.

Știați că?

Smithsonian indică dovezi ale comunicării simbolice în registrul arheologic de cel puțin 250.000 de ani.

Dovezile anatomice, arheologice și genetice susțin ideea că neanderthalienii aveau unele capacități necesare limbajului.

Un studiu publicat în 2026 a identificat regiuni genetice foarte vechi asociate cu capacități legate de limbaj.

Nu există o dovadă directă pentru primele cuvinte sau pentru prima formă de gramatică umană.

Surse:

https://humanorigins.si.edu/human-characteristics/language-symbols

https://www.annualreviews.org/content/journals/10.1146/annurev-linguist-030514-124945

https://www.smithsonianmag.com/smart-news/did-neanderthals-have-language-new-research-suggests-they-had-the-genetic-hardware-for-it-like-humans-180988620/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27488556/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce înseamnă atunci când un câine evită privirea omului? Limbajul câinilor, explicat pe înțelesul tuturor!

Oamenii de știință au dezvoltat o nouă metodă de a „asculta” limbajul ascuns al creierului

Cuvintele care ne rănesc fără să ne dăm seama. Ce spune știința despre limbajul toxic din viața de zi cu zi

Comunicarea între bonobo seamănă cu limbajul uman mai mult decât credeam