Un hormon al neanderthalienilor are efecte vizibile la oamenii de astăzi. O echipă internațională de cercetători a descoperit că o variantă genetică moștenită de la neanderthalieni influențează și astăzi organismul unor oameni, fiind asociată cu o masă musculară mai mare și cu anumite trăsături ale craniului și dinților.
Studiul a fost publicat în revista Current Biology.
Neanderthalienii aveau, în general, o constituție mai robustă decât oamenii moderni. Scheletele lor indică o musculatură puternică, iar printre trăsăturile caracteristice se numărau arcadele sprâncenelor proeminente și rădăcinile dentare relativ scurte.
Un hormon al neanderthalienilor are efecte vizibile la oamenii de astăzi. Cercetătorii, coordonați de Hugo Zeberg, de la Karolinska Institutet (Suedia), și Philipp Kanis, de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă (Germania), au analizat receptorul hormonului de creștere, o proteină aflată la suprafața celulelor care îi permite acestui hormon să își exercite efectele asupra oaselor și mușchilor. Ei au descoperit că varianta neanderthaliană a receptorului conține două modificări genetice absente din forma cea mai răspândită la oamenii moderni.
Experimentele de laborator au arătat că celulele care conțineau receptorul neanderthalian răspundeau mai intens la hormonul de creștere, dezvoltându-se cu aproximativ 40% mai mult decât cele cu varianta modernă. Cercetătorii au stabilit că una dintre cele două modificări genetice este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestui efect.
Această variantă a fost moștenită de Homo sapiens în urma încrucișării cu neanderthalienii, în urmă cu aproximativ 47.000 de ani. În prezent, ea este întâlnită mai ales în Asia de Sud și de Est, unde poate fi prezentă la până la 24% din populație, în comparație cu aproximativ 0,5% dintre europeni.
Pentru a verifica dacă efectele observate în laborator se regăsesc și în viața reală, oamenii de știință au analizat date genetice și antropometrice provenite de la peste un milion de persoane. Ei au descoperit că adulții purtători ai variantei neanderthaliene aveau, în medie, cu aproximativ 270 de grame mai multă masă musculară decât cei care nu o moșteniseră.
În schimb, analiza datelor provenite de la peste 6.000 de copii nu a evidențiat nicio influență asupra creșterii până la vârsta de 11 ani. Acest lucru sugerează că efectele variantei genetice devin vizibile abia în perioada pubertății, când nivelul hormonului de creștere crește semnificativ, scrie Phys.org.
Studiul a mai arătat că purtătorii acestei variante genetice tind să aibă o porțiune posterioară a mandibulei puțin mai scurtă și rădăcini dentare mai reduse, trăsături care amintesc de anatomia neanderthalienilor.
Autorii subliniază însă că această moștenire genetică reprezintă doar unul dintre numeroșii factori care influențează dezvoltarea corpului uman. Ea nu poate explica de una singură constituția robustă a neanderthalienilor și nici nu determină aspectul fizic general al unei persoane.
Cercetătorii au cartografiat modul în care virusul gripal reconfigurează celula umană din interior
Cine a inventat butonul Like? Povestea celui mai apăsat buton de pe Internet
Ce haine te ajută cu adevărat să suporți canicula. Culoarea nu este cel mai important criteriu