Un nou studiu, publicat în revista Neurology, explorează legătura dintre activitatea electrică din timpul somnului profund și progresia bolii Alzheimer.
Cercetătorii au recrutat 60 de persoane de peste 60 de ani, diagnosticate recent cu o formă ușoară până la moderată de Alzheimer, care nu luau medicamente ce ar fi putut afecta undele cerebrale.
Participanții au fost monitorizați peste noapte cu un aparat pentru studiul somnului, iar a doua zi dimineața le-au fost prelevate probe de lichid cefalorahidian (LCR) pentru a măsura nivelul de orexină. Simptomele acestora au fost apoi urmărite pe parcursul următorilor trei ani.
Orexina este un mesager chimic implicat în starea de veghe și somn (lipsa acesteia provoacă narcolepsie de tip 1).
Studii anterioare au sugerat că persoanele cu Alzheimer pot avea niveluri dereglate de orexină, iar cercetătorii bănuiesc că medicamentele care acționează asupra acesteia ar putea ajuta creierul să elimine proteinele amiloid beta și tau, încetinind astfel boala.
Studiul a analizat orexina în raport cu fusurile de somn și oscilațiile lente din timpul somnului NREM (non-REM). În creierul sănătos, aceste semnale electrice ajută la consolidarea memoriei. La pacienții cu Alzheimer și oscilațiile lente sunt adesea perturbate.
Rezultatele au arătat că nivelurile mai ridicate de orexină din LCR au fost corelate cu o agravare mai rapidă a bolii în următorii trei ani.
Totuși, participanții care au prezentat o activitate mai „puternică” a fusurilor de somn și a oscilațiilor lente au avut o asociere mai slabă între orexina crescută și declinul cognitiv.
Aceste semnale NREM au fost mai pronunțate la persoanele cu niveluri scăzute de orexină, iar cercetătorii au observat că orexina a fost mai concentrată în LCR-ul femeilor comparativ cu cel al bărbaților, scrie ScienceAlert.
Deși promițătoare, cercetarea are limitări: eșantionul a fost mic (doar 60 de participanți), nu a existat un grup de control și s-a bazat pe o singură noapte de analiză.
Sunt necesare însă studii viitoare pe grupuri mai mari și sănătoase cognitiv pentru a confirma dacă stimularea somnului profund poate deveni o strategie eficientă de protecție împotriva bolii.
Consumul redus de zahăr în primii ani de viață ar putea scădea riscul de Alzheimer