Tot ce trebuie să știi despre echinocțiul din 23 septembrie 2026. Vor fi ziua și noaptea egale?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sunt ziua și noaptea egale la echinocțiu? Echinocțiul din 2026 va avea loc pe 23 septembrie, la ora 03:05 (ora României). Este echinocțiul de toamnă în emisfera nordică și echinocțiul de primăvară în emisfera sudică. Se spune uneori că, la echinocții, durata zilei este egală cu cea a nopții peste tot pe Pământ. În realitate, la echinocțiu avem ceva mai multă lumină decât întuneric, cu aproximativ opt minute în plus la latitudinile temperate medii.

Sunt ziua și noaptea egale la echinocțiu? Două fenomene explică de ce ziua durează mai mult de 12 ore în această zi considerată a avea zi și noapte egale. Primul este faptul că Soarele este un disc, nu un punct. Dacă privim orice apus, observăm că Soarele apare pe cer ca un disc, spre deosebire de stele, care par punctiforme. Almanahurile definesc răsăritul drept momentul în care marginea superioară a Soarelui atinge pentru prima dată orizontul estic și apusul drept momentul în care aceeași margine dispare complet sub orizontul vestic. Acest lucru adaugă aproximativ două minute și jumătate până la trei minute de lumină la latitudinile temperate medii.

Al doilea fenomen este refracția atmosferică. Atmosfera Pământului se comportă asemenea unei lentile sau unei prisme și face ca Soarele să pară cu aproximativ 0,5 grade mai sus decât poziția sa geometrică reală atunci când se află aproape de orizont. Coincidența este că și diametrul aparent al Soarelui este de aproximativ 0,5 grade. Astfel, atunci când vedem Soarele chiar la orizont, din punct de vedere geometric el se află deja puțin sub orizont.

Sunt ziua și noaptea egale la echinocțiu? De fapt, ziua este cu puțin mai lungă!

Refracția atmosferică face ca răsăritul să pară mai devreme și apusul mai târziu, adăugând aproape alte șase minute de lumină la latitudinile temperate medii. De aceea, la echinocțiu avem mai multă lumină decât întuneric. Almanahurile astronomice nu indică de obicei orele răsăritului și apusului cu precizie de secundă, deoarece refracția atmosferică variază în funcție de temperatura aerului, umiditate și presiunea atmosferică. Temperaturile mai scăzute, umiditatea mai ridicată și presiunea atmosferică mai mare intensifică refracția.

În ziua echinocțiului, centrul Soarelui ar apune la aproximativ 12 ore după răsărit dacă orizontul ar fi perfect plat, ca la nivelul mării, și dacă nu ar exista refracție atmosferică. Prin urmare, ziua și noaptea nu sunt exact egale la echinocțiu.

Există chiar și un termen pentru ziua în care durata zilei este egală cu cea a nopții: echilux. Acesta apare la câteva zile după echinocțiul de toamnă și cu câteva zile înainte de echinocțiul de primăvară. La fel ca variațiile momentului celui mai timpuriu răsărit și celui mai târziu apus în funcție de latitudine, data exactă a echiluxului diferă de la o latitudine la alta. Echinocțiul este însă un fenomen care are loc simultan pe întregul Pământ. În apropierea Ecuatorului, echiluxul nu apare deloc, deoarece durata zilei depășește 12 ore în fiecare zi a anului, explică EarthSky.

Vă recomandăm să citiți și:

Pentru prima dată, cercetătorii au teleportat o imagine prin 100 de canale cuantice simultan

Test de cultură generală. Care este diferența dintre aurora boreală și aurora australă?

Pământul nu este deloc o anomalie cosmică, indică noi simulări

Oamenii de știință au observat cum apa se transformă într-o „sticlă” ciudată în loc de gheață