Home » D:News » Cât va mai exista omenirea? Un laureat Nobel pentru Fizică are o profeție sumbră!

Cât va mai exista omenirea? Un laureat Nobel pentru Fizică are o profeție sumbră!

Cât va mai exista omenirea? Un laureat Nobel pentru Fizică are o profeție sumbră!
Foto: Shutterstock
Publicat: 29.09.2026

Un laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, specialist în particulele materiei, face un avertisment sumbru despre viitorul omenirii.

„Probabilitățile ca umanitatea să mai trăiască încă 50 de ani sunt foarte mici”, a declarat omul de știință, potrivit publicației El Tiempo.

Temerea lui principală este un război nuclear. În timpul Războiului Rece, experții evaluau riscul unui astfel de conflict la aproximativ 1% pe an.

Gross estimează că probabilitatea s-a dublat între timp, ajungând la aproape 2% anual. La acest ritm, orizontul de supraviețuire al omenirii ar coborî la circa 35 de ani, potrivit calculului său.

Fizicianul invocă numărul mare de puteri nucleare, nouă în prezent, și prăbușirea marilor tratate de control al armamentului. El avertizează și că automatizarea armelor, inclusiv prin inteligență artificială, ar putea duce la erori fatale fără intervenție umană.

Cât mai are de trăit omenirea? Răspunsul neliniștitor al unui laureat Nobel

Americanul și-a petrecut mare parte din carieră studiind ce ține materia unită. În ultimii ani, preocupările sale publice s-au extins însă dincolo de fizica teoretică.

Gross a vorbit despre riscurile legate de deciziile oamenilor, de tensiunile internaționale și de stabilitatea sistemelor globale. El aplică noțiuni precum riscul, probabilitatea și comportamentul sistemelor complexe relațiilor dintre marile puteri.

Fizicianul a explicat că fizica este un joc de explorare, în care nimic nu e sigur. Teoreticienii pot uneori anticipa, dar natura rămâne judecătorul final, a spus el.

David Gross s-a născut în Statele Unite în 1941 și a lucrat la instituții academice precum Princeton. În anii 1970, a participat la cercetări despre comportamentul quarcilor, particulele care formează protonii și neutronii.

Împreună cu Frank Wilczek și H. David Politzer, a descoperit așa-numita „libertate asimptotică”. Fenomenul arată că interacțiunea dintre quarci slăbește atunci când aceștia se află la distanțe extrem de mici.

Descoperirea a stat la baza cromodinamicii cuantice, teoria care descrie interacțiunea puternică dintre quarci și gluoni. Pentru aceste contribuții, cei trei cercetători au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 2004.

După Nobel, Gross a continuat să lucreze în fizica teoretică. El a participat la dezbateri științifice despre teoria corzilor și despre căutarea unei explicații unitare pentru forțele fundamentale ale naturii.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Anthropic a avut cea mai mare listare bursieră din istorie, în timp ce Nvidia a pierdut 35% din valoare
Anthropic a avut cea mai mare listare bursieră din istorie, în timp ce Nvidia a pierdut 35% din valoare
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
Religia care ar putea domina lumea în următorii ani
Religia care ar putea domina lumea în următorii ani
Cât a plătit Ungaria pentru deplasările lui Viktor Orbán între 2015 și 2025?
Cât a plătit Ungaria pentru deplasările lui Viktor Orbán între 2015 și 2025?
FIFA conduce fotbalul mondial, dar cine conduce FIFA?
FIFA conduce fotbalul mondial, dar cine conduce FIFA?
Prea puțini copii din România au parte zilnic de micul dejun, arată Societatea de Științe în Nutriție
Prea puțini copii din România au parte zilnic de micul dejun, arată Societatea de Științe în Nutriție
Oamenii de știință au descoperit limbajul ascuns al psihopaților și nu este cum se așteptau
Oamenii de știință au descoperit limbajul ascuns al psihopaților și nu este cum se așteptau
Căderea Babilonului este învăluită în mister, dar măcar acum știm când s-a petrecut
Căderea Babilonului este învăluită în mister, dar măcar acum știm când s-a petrecut
Nu orice formă de activitate fizică ne protejează creierul, avertizează un studiu
Nu orice formă de activitate fizică ne protejează creierul, avertizează un studiu
Un mic magnet ar putea transforma circuitele cu tranzistori în neuroni artificiali
Un mic magnet ar putea transforma circuitele cu tranzistori în neuroni artificiali
Cum a ajuns George Orwell să prezică lumea supravegherii? Povestea scriitorului care a creat Big Brother (P)
Cum a ajuns George Orwell să prezică lumea supravegherii? Povestea scriitorului care a creat Big Brother (P)
Pământul devine atât de cald și de uscat încât până și cactușii mor
Pământul devine atât de cald și de uscat încât până și cactușii mor
Cercetătorii au descoperit ceva ciudat la scheletele din Danemarca
Cercetătorii au descoperit ceva ciudat la scheletele din Danemarca
Modul în care mergem dezvăluie indicii despre sănătate, constată un studiu
Modul în care mergem dezvăluie indicii despre sănătate, constată un studiu
Cum ne afectează cafeaua intestinul? Efectele băuturii consumate de milioane de oameni au fost, în sfârșit, elucidate
Cum ne afectează cafeaua intestinul? Efectele băuturii consumate de milioane de oameni au fost, în sfârșit, elucidate
Oamenii de știință au inventat un pieptene care face părul să crească mai repede
Oamenii de știință au inventat un pieptene care face părul să crească mai repede
Test de cultură generală. Cine a inventat partiturile?
Test de cultură generală. Cine a inventat partiturile?
Un sistem stelar este atât de neobișnuit încât nici măcar sute de mii de simulări nu au putut să arate cum s-a format
Un sistem stelar este atât de neobișnuit încât nici măcar sute de mii de simulări nu au putut să arate cum s-a format