Un nou studiu publicat în revista Science Advances sugerează că primele animale au apărut pe Pământ cu sute de milioane de ani mai devreme decât indică fosilele descoperite până în prezent.
Până acum, cele mai vechi dovezi fosile de viață animală datează de acum 574 de milioane de ani, din perioada Ediacarană.
Cu toate acestea, o echipă de cercetători susține că absența fosilelor din depozitele de roci extrem de bine conservate nu înseamnă că organismele nu existau în acea epocă, propunând o nouă cronologie extinsă.
Analizele anterioare foloseau depozitul Weng’an din China, vechi de 590 de milioane de ani, ca un punct de referință superior pentru apariția regnului animal, pe motiv că rocile sale conțin microfosile perfect conservate, dar fără vreo urmă de animale.
Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii conduși de Ross Anderson de la Universitatea din Oxford au analizat peste 140 de probe din depozitul Kheseen Biota din Mongolia, care este cu peste 40 de milioane de ani mai tânăr.
Prin microscopie electronică, echipa a identificat microfosile conservate într-un detaliu extraordinar, precum organisme sferice și structuri embrionare, însă niciuna nu aparținea vreunui animal, deși se știe că în acea perioadă animalele deja existau în alte zone ale Pământului, scrie LiveScience.
Descoperirea demonstrează că absența fosilelor dintr-un depozit bine conservat nu exclude prezența faunei.
Fără a se mai limita la vârsta depozitului Weng’an, autorii au recurs la metoda ceasului molecular, care estimează momentul în care grupurile de viețuitoare s-au separat pe baza acumulării treptate a mutațiilor genetice în timp.
Reevaluarea datelor genetice ale animalelor moderne a plasat originea primelor animale între 800 și 700 de milioane de ani în urmă, adânc în era Neoproterozoică.
Această nouă ipoteză plasează apariția primelor animale înainte sau în timpul perioadei Criogeniene, când Pământul a trecut prin glaciațiuni extreme cunoscute sub numele de „Pământul-glob de zăpadă”.
Deși nu există încă fosile structurale clare din acea perioadă, biomarcatorii chimici anteriori sugerează că bureții de mare ar fi putut trăi acum cel puțin 650 de milioane de ani.
Echipa intenționează să exploreze noi formațiuni de roci pentru a aduna dovezi suplimentare despre capitolele necunoscute ale evoluției primordiale.
Două fosile minuscule dezvăluie informații importante despre strămoșii furnicilor
O rudă a omului surprinzător de înaltă, descoperită în fosile vechi de 1,4 milioane de ani
Cele mai tinere fosile de mamut găsite vreodată s-au dovedit a fi cu totul altceva
Fosilele „uitate” într-un muzeu dezvăluie cum arătau puii de T. rex