16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Avioanele americane au descoperit în Cuba rachete sovietice capabile să transporte focoase nucleare. Timp de 13 zile, Kennedy și Hrușciov au căutat o ieșire dintr-o confruntare pe care armatele lor o puteau transforma oricând într-un război devastator.

În dimineața zilei de 16 octombrie 1962, consilierul pentru securitate națională McGeorge Bundy l-a informat pe președintele John F. Kennedy că Uniunea Sovietică instala în Cuba rachete balistice cu rază medie de acțiune.

Dovezile proveneau din fotografiile realizate cu două zile înainte de un avion american de recunoaștere U-2. Analiștii identificaseră lângă San Cristóbal rampe de lansare aflate în construcție și echipamente sovietice capabile să lovească o mare parte a teritoriului Statelor Unite.

A început astfel perioada cunoscută drept Criza rachetelor din Cuba: 13 zile în care Washingtonul și Moscova au încercat să evite un război nuclear, în timp ce își pregăteau forțele pentru eventualitatea declanșării lui.

De ce a trimis Hrușciov rachete în Cuba?

După revoluția condusă de Fidel Castro, Cuba devenise aliata Uniunii Sovietice. În aprilie 1961, tentativa de invazie din Golful Porcilor, sprijinită de CIA, îi convinsese pe liderii cubanezi și sovietici că Statele Unite puteau încerca din nou răsturnarea regimului.

Nikita Hrușciov urmărea să protejeze Cuba, dar și să modifice echilibrul strategic. Statele Unite aveau rachete nucleare Jupiter instalate în Turcia și Italia, aproape de teritoriul sovietic. Amplasarea unor arme similare în Cuba îi oferea Moscovei posibilitatea de a amenința direct orașele americane.

Operațiunea sovietică a fost desfășurată în secret. Până în octombrie, în Cuba ajunseseră rachete, bombardiere, sisteme antiaeriene și zeci de mii de militari sovietici.

Kennedy a refuzat atacul imediat

Kennedy a creat un grup special de consilieri, Executive Committee of the National Security Council, cunoscut drept ExComm. Unii membri au cerut bombardarea bazelor și invadarea Cubei. Președintele se temea că un atac-surpriză ar ucide militari sovietici și ar provoca represalii asupra Berlinului de Vest sau chiar un schimb nuclear.

A ales o soluție intermediară: o „carantină” navală în jurul Cubei. Termenul a fost preferat celui de „blocadă”, care putea fi interpretat juridic drept un act de război.

La 22 octombrie, Kennedy a anunțat public descoperirea rachetelor și a cerut retragerea lor. Două zile mai târziu, navele americane au început să controleze accesul spre insulă. Unele vase sovietice și-au schimbat traseul, dar lucrările de instalare a rachetelor au continuat.

„Sâmbăta neagră”

Momentul cel mai periculos a venit la 27 octombrie, zi rămasă în istorie drept „Sâmbăta neagră”. Un avion U-2 pilotat de maiorul Rudolf Anderson a fost doborât deasupra Cubei, iar pilotul a murit. În aceeași zi, un alt U-2 a pătruns accidental în spațiul aerian sovietic, unde a fost interceptat de avioane de vânătoare.

Sub apele Atlanticului, navele americane au lansat încărcături antisubmarin de exercițiu, folosite ca semnale, pentru a determina submarinul sovietic B-59 să iasă la suprafață. Echipajul sovietic nu știa cu certitudine că exploziile aveau rol de avertizare, iar forțele americane nu știau că submarinul era înarmat cu o torpilă nucleară.

Izolat de Moscova și convins că războiul ar fi putut începe, comandantul Valentin Savitski a luat în calcul folosirea armei. Ofițerul Vasili Arhipov s-a opus lansării și a susținut ieșirea la suprafață. Relatările ulterioare nu permit reconstituirea cu certitudine a fiecărei replici sau a procedurii exacte de autorizare, dar mărturiile disponibile indică faptul că opoziția lui Arhipov a contribuit la evitarea lansării torpilei nucleare.

Două scrisori și o înțelegere secretă

La 26 octombrie, Hrușciov i-a transmis lui Kennedy că va retrage rachetele dacă Statele Unite promiteau să nu invadeze Cuba. A doua zi, un nou mesaj sovietic cerea și îndepărtarea rachetelor Jupiter din Turcia.

Kennedy a răspuns public primei propuneri. În paralel, fratele său, procurorul general Robert Kennedy, i-a comunicat ambasadorului sovietic Anatoli Dobrînin că rachetele din Turcia urmau să fie retrase, cu condiția ca înțelegerea să rămână secretă și să nu fie prezentată drept un schimb direct.

La 28 octombrie, Hrușciov a anunțat că instalațiile ofensive din Cuba vor fi demontate. Anunțul a pus capăt fazei celei mai periculoase a crizei, dar operațiunea nu s-a încheiat complet în acea zi. Carantina navală americană a continuat până la 20 noiembrie, când Uniunea Sovietică a acceptat să retragă și bombardierele IL-28 din Cuba. Statele Unite au promis public să nu invadeze insula, iar rachetele Jupiter au fost retrase din Turcia în aprilie 1963.

Cine a câștigat?

În aparență, Kennedy obținuse retragerea rachetelor sovietice. Hrușciov primise însă garanția neinvadării Cubei și, pe cale confidențială, îndepărtarea armelor americane din Turcia.

Criza nu a fost rezolvată printr-un triumf militar, ci prin compromis, comunicare indirectă și refuzul celor doi lideri de a urma cele mai agresive recomandări primite.

Experiența a dus la instalarea unei linii directe de comunicație între Washington și Moscova și a contribuit la semnarea, în 1963, a Tratatului de interzicere parțială a testelor nucleare.

Știați că?

Cele 13 zile sunt calculate de la 16 octombrie, când Kennedy a fost informat despre rachete, până la 28 octombrie, când Hrușciov a anunțat retragerea lor. Faza cunoscută public a început abia la 22 octombrie.

Fidel Castro nu a fost consultat înainte ca Hrușciov să accepte retragerea rachetelor. Liderul cubanez a aflat despre hotărârea sovietică din anunțul transmis de Radio Moscova și a reacționat cu furie.

Rudolf Anderson a fost singurul militar american ucis de focul inamic în timpul crizei. Alți militari americani au murit însă în accidente legate de operațiunile desfășurate în aceeași perioadă.

Surse

https://history.state.gov/milestones/1961-1968/cuban-missile-crisis

https://www.jfklibrary.org/learn/about-jfk/jfk-in-history/cuban-missile-crisis

https://microsites.jfklibrary.org/cmc/

https://nsarchive.gwu.edu/briefing-book/russia-programs/2022-10-03/soviet-submarines-nuclear-torpedoes-cuban-missile-crisis

Vă recomandăm să citiți și:

110 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial şi un mesaj emoţionant: „Ajutaţi România!”

Nobilul german cu un aer de „dandy” care a devenit unul dintre cei mai iubiți regi ai României

Ziua în care Regele Mihai l-a arestat pe Mareşalul Antonescu

Nunta Principesei Elisabeta și o întâmplare neobișnuită cu ambasadorul Olandei