Prima pagină Istorie

Nobilul german cu un aer de ''dandy'' care a devenit unul dintre cei mai iubiti regi ai Romaniei

08.24.2018 | ● Vizualizări: 10025

În 24 august 1865 s–a născut Ferdinand Viktor Adalbert Meinrad De Hohenzolern-Sigmaringen, rege al României (1914–1927), membru de onoare, protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române (d. 20 iulie 1927).

Comitatul Hohenzollern-Sigmaringen din fostul regat al Prusiei a dat istoriei numerosi regi si regine, care au domnit in diverse colturi ale Batranului Continent. Dintre acestia se detaseaza si figura de nobil german cu un aer de "dandy" a Printului Ferdinand, cel care avea sa devina, la varsta de 49 de ani, unul dintre cei mai iubiti regi ai Romaniei.



Nascut la data de 24 august 1865, Printul Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele sau nobiliar complet, era de fapt fiul Principelui Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele mai mare al Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al Romaniei. Ferdinand a ajuns la tron printr-o conjuctura de familie avantajoasa, peste care s-a suprapus si importanta continuitatii statului roman sub forma de regat intr-un context politic international deosebit de instabil. La varsta de doar 19 ani, Printul Ferdinand a venit pentru prima oara in Romania, la acea data regatul roman fiind compus doar din provinciile istorice ale Modovei si Munteniei, unite la data de 24 ianuarie 1859 sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, primul si singurul domnitor autohton al Romaniei moderne.

Dupa scurta sa vizita in Romania, efectuata in anul 1884, Ferdinand decide sa se reintoarca in Germania pentru a-si termina studiile liceale si universitare. Anul 1893 il gaseste absolvind prestigioasa Universitate din Leipzig si Scoala Superioara de Stiinte Politice si Economice din Tubingen. In decursul aceluiasi an, pricipele Ferdinand se stabileste deja la Bucuresti pentru a-si indeplini atributiile de mostenitor al tronului Romaniei. Ferdinand devenise de fapt mostenitor al coroanei regale a Romaniei inca din anul 1888, dupa ce atat tatal, cat si fratele sau mai mare, renuntasera la tron. In acea perioada istorica, casa de Hohenzollern-Sigmaringen avea numeroase legaturi de sange cu celelalte monarhii importante din Europa. Varul primar al mamei lui Ferdinand era Tarul Ferdinand I al Bulgariei, devenit intre timp cel mai mare oponent al regatului roman condus de tizul si varul sau. Imparatul Francisc Joseph, conducator al Imperiului Austro-Ungar care cuprindea pe atunci provincia istorica romanesca a Transilvaniei, era de asemenea var primar cu bunica lui Ferdinand.

Odata sosit la Bucuresti, tanarul print german se declara cucerit de flora Romaniei, o adevarata provocare stiintifica pentru un botanist pasionat cum era Ferdinand. Nu ramane insensibil nici la frumusetea proverbiala a romancelor. Nobilul prusac este cucerit de farmecul si distinctia poetei Elena Vacarescu, domnisoara de onoare a Reginei Elisabeta. Aventura celor doi idealisti a fost oprita brusc din considerente politice. Ferdinand a fost nevoit sa-si intrerupa relatia cu Elena Vacarescu la interventia si insistentele Consiliului de Ministri al Romaniei, care i-a reamintit principelui ca niciun membru al Familiei Regale nu se poate casatori decat cu femei de sange regal. Ferdinand nu are incotro si pe data de 10 ianuarie 1893 se insoara cu Maria de Edinburgh, nimeni alta decat verisoara sa de gradul trei.

Viitoarea regina Maria a Romaniei avea o descendenta ilustra, bunica sa fiind regina Victoria a Marii Britanii, iar varul sau primar era Tarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Regele Ferdinand si Regina Maria au avut impreuna 6 copii, trei fete si trei baieti. Cel mai mare dintre baieti a devenit urmatorul rege al Romaniei, Carol al II-lea. Gurile rele spun ca printul Mircea, care a murit la doar 4 ani, era de fapt copilul biologic al printului Barbu Stirbei, care ar fi avut o relatie ascunsa cu regina. Pentru a evita raspandirea scandalului, Ferdinand ar fi decis sa-l declare pe Mircea drept propriul sau fiu…

Citeşte aici continuarea!

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 24 august:

79 - Erupţia vulcanului Vezuviu a distrus oraşele Pompei, Herculaneum şi Stabiae, care au fost acoperite de lavă. A încetat din viaţă, în aceste condiţii, Plinius cel Bătrîn, istoric, filolog şi literat roman, unul dintre cei mai reputaţi enciclopedişti ai Antichităţii.

1820 - A încetat din viaţă Ion Budai Deleanu, scriitor, filolog şi istoric român, autor al poemului eroic-comic ''Ţiganiada'' (n. 6 ianuarie 1760).1868    - A încetat din viaţă scriitorul Costache Negruzzi (n. 1808), membru fondator al Societăţii Academice Române, strălucit reprezentant al curentului naţional-popular de la “Dacia Literară” (n. 1808).

1899 - S-a născut Jorge Luis Borges, considerat cel mai important scriitor latino-american contemporan (m. 14 aprilie 1986).

1929 - S-a născut Yasser Arafat, preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene din 1994 (aceasta dată este trecută în certificatul său de naştere înregistrat la Cairo/Egipt; dupa alte surse, s-ar fi născut la 4 sau 27 august 1929); Premiul Nobel pentru pace pe 1994. (m. 11 noiembrie 2004).

1944 - Este confirmată starea de beligeranţă cu Germania, printr-o declaraţie oficială de război a Guvernului român, difuzată prin radio şi publicată în presa din 25 august.

1979 - A încetat din viaţă pilotul german Hanna Peitsch, prima femeie căpitan de zbor din lume (n. 29 martie 1912).

1979 - A încetat din viaţă pilotul german Hanna Peitsch, prima femeie căpitan de zbor din lume (n. 29 martie 1912).

1991 - Gorbaciov demisionează din fruntea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

2002 - Marina pakistaneză a lansat la apă primul său submarin fabricat în Pakistan, de tipul Agosta 90-B, au anunţat autorităţile militare pakistaneze.

2006 - Regizorul Cristian Nemescu a murit într-un accident rutier (n. 31 martie 1979); ultimul său film,  "California Dreamin' (nesfârşit)", a primit premiul Un certain regard la a 60-a ediţie a Festivalului de la Cannes (2007).