Astronomii ar fi găsit primul satelit natural dincolo de Sistemul Solar, dar obiectul misterios este diferit de orice cunoaștem până acum.
Observațiile de la Telescopul Very Large al Observatorului European de Sud (VLT al ESO) au descoperit dovezi ale unui corp enorm asemănător Lunii în sistemul stelar CD-35 2722. În loc să orbiteze o planetă, acest obiect neobișnuit înconjoară o pitică cenușie, un corp ceresc mai masiv decât o planetă, dar nu suficient de masiv pentru a deveni o stea.
Dacă se confirmă, descoperirea ar putea marca prima detectare a unui satelit natural în afara Sistemului Solar, schimbând potențial modul în care astronomii definesc planetele și sateliții lor naturali.
Kevin Hoy, un student ESO din Chile și autorul principal al studiului publicat în Nature, a petrecut luni întregi examinând sistemul CD-35 2722. El descrie aranjamentul său neobișnuit ca fiind foarte ciudat, în comparație cu propriul sistem solar.
În centrul acestui sistem relativ tânăr se află CD-35 2722, o stea cu aproximativ jumătate din masa Soarelui. Piticele cenușii sunt, în general, prea mici pentru a susține fuziunea hidrogenului care alimentează stelele obișnuite, dar sunt mai masive decât planetele. Obiectul nou identificat orbitează această pitică, creând un aranjament remarcabil.
Cercetătorii se referă la obiectul nou detectat ca un exosatelit. Are cel puțin la fel de multă masă ca Jupiter, în timp ce pitica pe care o orbitează este de peste 30 de ori mai masivă decât Jupiter. Acest lucru face ca obiectul să fie mult mai masiv decât orice satelit natural din Sistemul Solar.
Descoperirea neobișnuită evidențiază o problemă fundamentală legată de clasificarea obiectelor găsite în sistemele stelare îndepărtate.
„Satelitul descoperit este un corp gazos gigant care orbitează un însoțitor extrem de masiv, el însuși de câteva ori masa lui Jupiter”, explică Alice Zurlo, directorul YEMS și colaborator la studiu.
Aranjamentul este astfel foarte diferit de structura familiară a sistemului Solar, unde planetele orbitează Soarele și sateliții naturali orbitează planetele.
„Avem o delimitare clară între planete și soare în Sistemul Solar, așa că definirea acestor obiecte este simplă. În sistemul CD-35 2722, unde estompăm liniile dintre stele, planete și sateliți naturali, totul devine mai complicat de descris”, adaugă Zurlo, care este și astrofizician la Universidad Diego Portales.
Sistemul oferă însă o oportunitate promițătoare, susținută de măsurători ale modului în care satelitul natural suspectat afectează mișcarea companionului său mai mare.
Observațiile viitoare ar putea dezvălui dacă sateliții masivi precum cel propus în CD-35 2722 sunt excepții rare sau fac parte dintr-o populație mult mai largă de obiecte cerești neobișnuite, scrie ScienceDaily.
De ce construirea de baze pe Lună ar putea fi mai riscantă decât au crezut cercetătorii?
NASA caută peșteri ascunse pentru a construi prima bază permanentă pe Lună
De la ipoteza civilizațiilor ascunse pe Pământ la căutarea unor artefacte pe Lună