Oamenii de știință au găsit dovezi ale existenței apei primordiale la marginea Sistemului Solar. Sistemul Solar conține cantități uriașe de apă, o mare parte fiind blocată sub formă de gheață în sateliții planetelor gigantice. În regiunile îndepărtate, dincolo de Neptun, Centura Kuiper adăpostește milioane de obiecte înghețate care ar putea păstra unele dintre cele mai vechi vestigii ale formării Sistemului Solar, din urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani.
Oamenii de știință au găsit dovezi ale existenței apei primordiale la marginea Sistemului Solar. Acum, cercetătorii au descoperit dovezi că apa din această regiune are o compoziție diferită de cea întâlnită în apropierea Pământului. Studiul coordonat de Lindsay Keller, de la Centrul Spațial Johnson al NASA, a identificat urme ale unei ape dispărute de mult timp în 12 particule de praf cosmic provenite, cel mai probabil, din Centura Kuiper. Descoperirea sugerează existența unui rezervor antic de apă care a rămas în mare parte izolat de materialele din regiunile interioare ale Sistemului Solar.
Particulele, cu dimensiuni cuprinse între 10 și 30 de micrometri, au fost colectate din stratosferă cu ajutorul unor aeronave NASA. Originea lor îndepărtată a fost stabilită prin analizarea urmelor lăsate în structura mineralelor de particulele energetice emise de Soare. Cu cât aceste urme sunt mai numeroase, cu atât praful a petrecut mai mult timp în spațiul interplanetar. În cazul probelor analizate, densitatea lor era de aproximativ 100 de ori mai mare decât cea întâlnită în praful provenit din centura de asteroizi sau de la cometele din familia Jupiter.
Compoziția particulelor a oferit indicii suplimentare. Acestea conțineau cantități mari de carbon, dar și argile precum saponitul și serpentinul, minerale care se formează atunci când apa reacționează cu rocile. Prezența lor arată că obiectele din care provin au avut cândva apă lichidă în interior. Căldura produsă de dezintegrarea elementelor radioactive sau de ciocniri ar fi putut topi temporar gheața, permițând producerea reacțiilor chimice.
Deși apa a dispărut, mineralele au păstrat urme ale oxigenului din moleculele sale. Analiza izotopilor acestui element a arătat o concentrație neobișnuit de mare a variantelor mai grele, oxigenul-17 și oxigenul-18. Această semnătură chimică diferă de cea identificată în meteoriții carbonici și indică existența unui rezervor de apă distinct, format în regiunile exterioare ale Sistemului Solar.
Cercetătorii cred că Saturn ar fi contribuit la păstrarea acestei separări. Potrivit modelelor privind formarea Sistemului Solar, planeta ar fi creat o zonă de presiune ridicată în discul de gaz și praf din jurul Soarelui tânăr, împiedicând sau încetinind deplasarea materialelor spre interior. Împreună cu planetele gigantice de gheață, Saturn ar fi ajutat astfel la conservarea rezervorului antic de apă.
Oamenii de știință bănuiau de mult timp existența unei asemenea rezerve, însă identificarea dovezilor a fost dificilă, deoarece procesele chimice și amestecarea materialelor au modificat semnăturile originale ale multor meteoriți.
Totuși, un studiu din 2022, realizat de Keller și George Flynn, de la Universitatea de Stat din New York (SUA), estima că până la un sfert din praful interplanetar care ajunge în Sistemul Solar interior ar putea proveni din Centura Kuiper.
Descoperirea sugerează că particulele de praf cosmic care cad permanent pe Pământ ar putea păstra numeroase alte indicii despre istoria timpurie a Sistemului Solar.
Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
Bariera de radiații a Pământului, considerată a fi impenetrabilă, a fost străpunsă
Un nou studiu sugerează că, până la urmă, cometele probabil nu au adus viața pe Pământ
Astronomii s-ar fi înșelat! O etapă majoră din evoluția cosmică ar fi fost greșit înțeleasă
Obiect misterios, observat dincolo de Pluto. Ce se știe deocamdată?