O supernovă „impostoare” i-a nedumerit pe astronomi timp de 15 ani. Un obiect cosmic care s-a dat drept supernovă de cel puțin 27 de ori este, în realitate, o stea fierbinte, extrem de luminoasă și instabilă, din care o gaură neagră sau o stea neutronică extrage materie. Fenomenul a fost identificat cu ajutorul observatorului de raze X Chandra al NASA.
Atunci când o stea masivă își epuizează combustibilul nuclear, reacțiile de fuziune din interiorul său se opresc, iar aceasta explodează într-o supernovă. Astronomii au crezut că observă un asemenea eveniment pe 11 ianuarie 2012, la marginea galaxiei spirale NGC 4559, aflată la aproximativ 25 de milioane de ani-lumină depărtare de Pământ.
După ce această supernovă „impostoare” a scăzut în luminozitate, steaua a continuat să existe și a început să devină din nou strălucitoare la fiecare 113 zile. „De 15 ani, astronomii urmăresc cum această stea devine foarte luminoasă, apoi se estompează în mod regulat”, a explicat Mojgan Aghakhanloo, de la Universitatea din Virginia (SUA).
Fenomenul, denumit AT 2016blu, îi aparține unei categorii de stele cunoscute drept variabile albastre luminoase (Luminous Blue Variable – LBV). Acestea sunt printre cele mai masive și strălucitoare stele din Univers, dar și extrem de instabile, pierzând periodic cantități mari de materie prin straturile lor exterioare. Totuși, exploziile repetate care imită supernovele nu reprezintă un comportament obișnuit pentru aceste obiecte.
Pentru a înțelege fenomenul, echipa de cercetare a avut nevoie de observații în raze X realizate chiar în timpul unei erupții. O astfel de oportunitate a apărut în martie 2026, când telescopul Chandra a detectat o emisie puternică de raze X, simultan cu o nouă izbucnire de luminozitate a stelei.
Observațiile indică existența unui companion invizibil, un obiect compact cu gravitație extremă, care ar putea fi o stea neutronică sau o gaură neagră cu masă stelară. Acesta orbitează steaua variabilă pe o traiectorie eliptică, cu o perioadă de 113 zile. Când ajunge în punctul cel mai apropiat de companion, gravitația sa puternică atrage materie din steaua instabilă.
Materialul capturat formează un disc de acreție în jurul găurii negre sau al stelei neutronice. Pe măsură ce se rotește cu viteză foarte mare și se încălzește, discul emite raze X. Acestea încălzesc, la rândul lor, norul de gaz eliminat de stea în anii anteriori, care începe să strălucească intens în lumină vizibilă, creând impresia unei explozii de supernovă.
Calculele sugerează că obiectul compact atrage anual cel puțin 200 de miliarde de trilioane de kilograme de materie, posibil chiar de 100 de ori mai mult. Cantitatea este uriașă, deși reprezintă doar aproximativ 800 de milionimi din masa Soarelui. Steaua variabilă are o masă de cel puțin 33 de ori mai mare decât cea solară, scrie Space.com.
Rata de acumulare a materiei depășește cu mult limita Eddington, pragul maxim la care o stea neutronică poate atrage materie în siguranță. Acest lucru explică energiile extreme eliberate în timpul fenomenului.
AT 2016blu ar putea avea legătură și cu o altă categorie misterioasă de obiecte astronomice: sursele ultraluminoase de raze X (ULX). Deși mecanismul care le alimentează nu este pe deplin înțeles, găurile negre și stelele neutronice se numără printre posibilele explicații.
Deocamdată, este prea devreme pentru a stabili dacă AT 2016blu poate face legătura între supernovele false și sursele ULX. O singură altă supernovă impostoare, SN 2010da, a prezentat emisii similare de raze X, însă companionul său este o stea masivă de tip supergigantă roșie, nu un obiect compact.
Studiul a fost publicat în revista The Astrophysical Journal.
Astronauții chinezi au înregistrat cea mai scăzută temperatură atinsă vreodată
Un obiect misterios care accelerează prin spațiu nu poate fi explicat de cercetători
Uranus și Neptun nu ar fi, de fapt, gemeni, relevă noi cercetări
Praful de pe Marte ar putea fi mai puțin iritant decât praful lunar, sugerează noi probe