Un nou anestezic a scăzut durerea șoarecilor fără să-i adoarmă. Pierderea conștienței în timpul unei intervenții chirurgicale și controlarea durerii sunt două procese diferite, chiar dacă ambele sunt asociate cu anestezia. Cercetătorii au descoperit însă un compus experimental, numit nidradină, care ar putea reduce senzația de durere fără să provoace pierderea stării de conștiență. Experimentele realizate pe șoareci au arătat că, la doze mici, animalele rămâneau treze și își păstrau coordonarea, dar reacționau mai rar la stimuli dureroși.
„Cel mai surprinzător lucru a fost că efectul analgezic a fost complet neașteptat”, a declarat Matthew McCarroll, cercetător la Universitatea California, San Francisco (SUA).
Un nou anestezic a scăzut durerea șoarecilor fără să-i adoarmă. Studiul a pornit de la căutarea unor noi anestezice generale. Pentru a evita testarea costisitoare a mii de substanțe pe mamifere, echipa a început experimentele pe larve de pește-zebră. Acestea puteau fi plasate în recipiente cu 96 de compartimente, iar cercetătorii puteau testa simultan numeroși compuși și înregistra automat mișcările animalelor.
Dintre cele 12.000 de substanțe analizate, 69 au prezentat inițial comportamente asemănătoare celor observate în cazul anestezicelor cunoscute, precum propofolul și etomidatul. Experimentele ulterioare au redus numărul candidaților, iar cercetătorii au sintetizat 28 de variante chimice ale unor molecule promițătoare. Una dintre acestea a fost nidradina.
Testele pe șoareci au arătat că substanța ajunge la nivelul creierului și poate provoca temporar pierderea reflexului de redresare. Mai exact, animalele așezate pe spate nu reușeau să revină singure în poziția normală, un indicator folosit frecvent pentru evaluarea efectelor anestezicelor, explică ScienceAlert.
În plus, la doze apropiate de cele necesare pentru întreruperea acestui reflex, nidradina i-a împiedicat pe șoareci să-și retragă labele atunci când erau ciupiți puternic. Etomidatul nu a produs același efect la doza comparată.
Pentru a verifica dacă substanța putea reduce durerea fără să afecteze starea de veghe, cercetătorii au administrat o doză mai mică. Șoarecii și-au păstrat echilibrul pe o tijă rotativă, demonstrând că își mențineau coordonarea. Ulterior, au fost expuși la un stimul termic dureros produs cu ajutorul unui laser cu infraroșu. În cele cinci teste, proporția mediană a reacțiilor asociate durerii a fost de 40% în cazul animalelor tratate cu nidradină, în comparație cu 90% în grupul de control. Etomidatul nu a redus semnificativ aceste reacții. Rezultate similare au fost observate și la larvele de pește-zebră.
Experimentele pe celule au oferit indicii despre mecanismul anestezic al substanței. Nidradina amplifică efectul GABA, un mesager chimic care reduce activitatea celulelor nervoase, acționând asupra receptorului GABA-A. Cu ajutorul microscopiei crio-electronice, cercetătorii au observat că substanța se fixează într-o zonă similară celei utilizate de propofol și etomidat, dar pătrunde mai adânc în structura receptorului.
Mecanismul responsabil pentru efectul analgezic nu este cunoscut. Cercetătorii au constatat și că nidradina nu se leagă de receptorii opioizi testați, prin intermediul cărora acționează analgezicele precum morfina.
Un alt avantaj potențial este că, spre deosebire de etomidat, nidradina nu a redus producția de cortizol, hormon asociat răspunsului organismului la stres, în experimentele efectuate inclusiv pe țesut suprarenal uman.
Totuși, rezultatele sunt preliminare. Testele privind durerea au inclus doar patru șoareci în fiecare grup, iar reducerea reacțiilor defensive nu demonstrează exact ce simt animalele. „Nidradina încă este un compus experimental aflat într-un stadiu incipient, astfel că sunt necesare cercetări preclinice ample înainte de a lua în considerare testarea pe oameni”, a precizat McCarroll. Aceste teste trebuie să analizeze metabolizarea substanței, efectele asupra inimii și respirației, precum și diferența dintre dozele eficiente și cele toxice.
Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.
Activitatea fizică ne-ar putea reduce riscul genetic de depresie, indică un nou studiu
De ce unii părinți au o viață sexuală deficitară după venirea pe lume a unui copil?
Un studiu a descoperit că frigul declanșează o cale moleculară care prelungește viața
Se pare că aerul pe care îl respiri îi provoacă daune ireparabile creierului