Un virus vechi de 19 milioane de ani

Unicul mod pentru reconstituirea traseului evolutiv al acestor
microorganisme, tinand cont de faptul ca sufera in mod continuu
mutatii si nu lasa in urma fosile, este studierea codului genetic
al „gazdelor”.

Pentru a se replica, virusurile vertebratelor trebuie sa-si
integreze genomul in cel al celulelor somatice ale organismelor pe
care le infecteaza, adica in toate celulele in afara de cele
destinate formarii spermatozoizilor si ovocitelor. Uneori insa, se
intampla ca virusurile sa se infiltreze chiar si in ADN-ul acestor
celule destinate reproducerii, unde raman „tacute”, transmitandu-se
de la o generatie la alta. In acest mod ele devin un soi de „fosile
moleculare”, utile oamenilor de stiinta pentru a afla informatii cu
privire la varsta si evolutia lor.

• Cum a ajuns un român să fie condamnat degeaba la închisoare în Belgia?
• Ce pot face românii cu brazii de Crăciun?

Mergand in cautarea acestor urme moleculare in interiorul
ADN-ului a cinci specii de pasari, cercetatorii au dat peste
secvente genetice similare celor ale virusului „modern” al hepatitei B: apartin
celui mai vechi „hepadnavirus” (familie de virusuri care ataca
ficatul) identificat vreodata intr-un organism viu.
Sursa: Galileo