Ghetarii alpini sunt pe cale de disparitie

Acest scenariu infricosator este infatisat de doua studii
publicate de revista „Nature Geoscience”, care scot in evidenta
doua aspecte mai putin cunoscute ale schimbarilor climatice:
efectele acestora asupra ghetarilor si impactul lor pe termen
lung.

Primul studiu, semnat de geofizicienii Valentina Radic si Regine
Hock de la Universitatea Alaska, estimeaza ca ghetarii vor pierde intre 15 si 27% din volum
pana in 2100. Lucru care, avertizeaza cele doua specialiste, „ar
putea avea efecte substantiale asupra hidrologiei regionale si
asupra disponibilitatii resurselor de apa”. In anumite zone se va
inregistra un grad mai ridicat de risc decat in altele, in functie
de inaltimea ghetarilor existenti, de natura terenului si de
localizarea acestora, mai mult sau mai putin sensibila la
incalzirea planetei.

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

In baza acestor variabile, ghetarii alpini sunt cei care risca cel
mai mult: s-ar putea topi, in medie, in proportie de 75% (intre 60
si 90%)e il 90 per cento), urmati de cei din Noua Zeelanda, cu un
risc mediu de 72 % (intre 65 si 79 %).

In baza primului studiu, riscul este limitat la 8% in cazul
ghetarilor din Groenlanda si la 10% pentru cei asiatici. Potrivit
acestui studiu, topirea ghetarilor s-ar traduce intr-o ridicare
medie a nivelului marii cu 12 cm, pana la finele secolului.
Estimarea, care nu ia in calcul expansiunea oceanelor in urma
incalzirii apei, este in acord cu ultimul raport realizat in 2007
de GIEC, grupul interguvernamental de experti mandatat de ONU cu
studierea climei.

Radic si Hock si-au realizat calculele pornind de la un model
informatic bazat pe datele cu privire la 300 de ghetari, adunate
intre 1961 si 2004, si au facut apel la primul dintre scenariile
intermediare imaginate de expertii GIEC (denumit „A1B”), care
asociaza cresterea demografica cu cea economica si cu recurgerea la
surse de energie mai mult sau mai putin poluante, si prevede o
crestere a temperaturii planetei cu 2,8 grade, in decursul
secolului XXI. Dar scenariul respectiv nu ia in consideratie
calotele inghetate ale Antarcticii si
Groenlandei, care singure aduna 99 % din apa dulce a planetei. Daca
una dintre aceste doua zone s-ar topi substantial, nivelul
oceanelor ar creste cu mai multi metri, ingropand sub apa multe
orase de coasta. Imaginand fuziunea Antarcticii occidentale,
cresterea nivelului marii ar fi de 4 metri.

Tot un scenariu catastrofic reiese si din cel de-al doilea studiu
publicat de „Nature Geoscience”, realizat de cercetatorii de la
Universitatea Calgary din Canada; un studiu focalizat pe inertia
gazelor cu efect de sera care, odata emise, rezista vreme de secole
in atmosfera. Concluzia studiului? Chiar si daca ar putea fi oprite
toate emisiile de gaze cu efect de sera de-acum si pana in 2100,
incalzirea planetei tot ar continua alte sute de ani. Studiul
canadian se bazseaza pe scenariul „A2” al GIEC, mai pesimist decat
„A1B” in materie de emisii, si care prevede o crestere a
temperaturii cu 3,4 grade centigrade pana la sfarsitul secolului.

Sursa: La Repubblica