O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem

Oamenii de știință au descoperit rămășițele unei mici reptile mumificate într-o peșteră din Oklahoma. Specia este Captorhinus aguti, un animal mic, asemănător unei șopârle, care a trăit în perioada Permiană, murind acum 289 de milioane de ani.

Aceste creaturi se numără printre primele reptile care au decis să experimenteze viața pe uscat. Așadar, dacă crezi că ne-ar fi fost mai bine înapoi în ocean, știi pe cine să dai vina. Totuși, le putem fi și recunoscători, deoarece se pare că au avut cel mai vechi sistem cunoscut care le-a permis să respire așa cum o facem noi.

• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
• 12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu

Această creatură a fost un strămoș al amnioților, grupul care include reptilele, păsările și mamiferele, precum și strămoșii lor dispăruți. Deși creatura putea ajunge la câțiva metri, acest specimen are doar câțiva centimetri lungime.

A murit în condiții excelente care au păstrat, într-o structură tridimensională, oasele, pielea, cartilajul calcificat și chiar resturi de proteine. Exemplul anterior de proteine fosilizate, considerat cel mai vechi, este cu aproape 100 de milioane de ani mai tânăr, scrie IFLScience.

„Captorhinus este o creatură interesantă, asemănătoare unei șopârle, care este esențială pentru înțelegerea evoluției timpurii a amnioților”, a declarat coautorul principal Ethan Mooney, cercetător la Universitatea Harvard.

Primele reptile de pe Pământ

Mooney era student la Universitatea din Toronto când a început această lucrare împreună cu coautorul, profesorul Robert R. Reisz. Ei au descoperit specimenul în sistemele unice de peșteri de lângă Richards Spur, Oklahoma. Acel sit găzduiește cea mai diversă colecție de vertebrate terestre cunoscută din Paleozoicul târziu.

Echipa a utilizat tomografia computerizată cu neutroni (nCT) la o unitate specializată din Australia pentru a privi în interiorul rocii fără a deteriora specimenul fosilizat. Ei au reușit să identifice ceea ce cred că este pielea, precum și sternul cartilaginos segmentat, coastele și o structură care conectează cutia toracică de centura scapulară.

„Am început să văd toate aceste structuri înfășurate în jurul oaselor”, a spus el. „Erau foarte subțiri și texturate. Și, iată, era un strat frumos de piele în jurul trunchiului acestui animal. Pielea solzoasă are această textură minunată, ca de acordeon, cu benzi concentrice care acoperă o mare parte a corpului, de la trunchi până la gât.”

Un element revoluționar

Lucrarea a permis echipei să reconstruiască aparatul respirator al unui amniot timpuriu, unul care respira ca noi, mai degrabă decât să folosească sistemul pe care se bazau amfibienii de la acea vreme.

„Propunem ca sistemul găsit la Captorhinus să reprezinte condiția ancestrală pentru tipul de respirație asistată de coaste prezentă la reptilele, păsările și mamiferele actuale”, a explicat Reisz.

„A fost un element revoluționar care a permis acestor animale să adopte un stil de viață mult mai activ”, a adăugat Mooney. Fosilele sunt acum găzduite la Royal Ontario Museum din Toronto și sunt disponibile pentru studii viitoare.

Studiul este publicat în revista Nature.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce mamiferele nu sunt la fel de colorate ca reptilele, păsările sau peștii?

Reptilele „urinează” cristale, iar cercetătorii au vrut să afle din ce sunt compuse

O fosilă de reptilă marină polară este cea mai veche găsită vreodată în emisfera sudică

Un student a descoperit o reptilă zburătoare veche de 200 de milioane de ani