Home » D:News » Stresul ne poate ajuta să învăţăm pentru examene

Stresul ne poate ajuta să învăţăm pentru examene

Stresul ne poate ajuta să învăţăm pentru examene
Publicat: 03.05.2011
A studia pentru examenele în ultimul minut ar putea fi cel mai bun mod învăţare, conform unui nou studiu care relevă faptul că stresul contribuie la formarea amintirilor.

Oamenii de şiinţă au descoperit ca hormonii produşi atunci cand
suntem stresaţi determină schimbări la nivelul celulelor din
creier, ajutându-ne să stocăm informaţii mult mai uşor.

Ei au descoperit ca hormonii de stres, precum cortizolul
şi adrenalina declanşază schimbări în modul de funcţionare a
genelor din interiorul neuronilor, sporind capacitatea lor de
învăţare.

Profesorul Hans Reul, neurolog la Universitatea din Bristol şi
cel care a condus acest studiu a ajuns la concluzia că stresul ar
putea ajuta la creşterea capacităţii de învăţare a studenţilor în
perioada sesiunii.

El a spus că hormoni de stres au apărut pentru a consolida un
mecanism care reprogramează ADN-ul din creier, cunoscut sub numele
de modificare epigenetică, astfel încât să crească sau să
descrească manifestarea unor gene.

„Adesea reţinem mult mai uşor amintirile neplăcute.
Acest lucru se întâmplă din cauza stresului, pentru că din punct de
vedere biologic este foarte important să nu uiţi lucrurile care
reprezintă o ameninţare.

Se pare ca hormonii stresului se leagă de receptori specifici
din creierul nostru care să sporească controlul asupra mecanismelor
epigenetice care sunt implicate în procesul de învăţare şi memorie.

Ei stimuleză aceste mecanisme epigenetice de control şi susţin o
manifestare sporită a genelor responsabile cu memorarea.

Deci, în esenţă, hormonii de stres consolidează procesul care
are loc în mod normal, atunci când învăţăm”, a susţinut Reul.

Acest tip de învăţare reprezintă o consolidare a informaţiilor
în hipocampus – parte a creierului implicată în memorie şi
învăţare.

Se crede că reprogramarea genelor în creier ca răspuns la stres
determină celulele nervoase să crească mai mari şi să dezvolte
reţele mai mari de comunicare.

În situaţii stresante, cortizolul şi adrenalina sunt eliberate
în fluxul sangvin pentru a produce o varietate de răspunsuri,
inclusiv creşterea cantităţii de zahăr din sânge, ajutând
metabolismul şi suprimând sistemului imunitar.

În istoria evoluţiei umane acest lucru a ajutat la
ieşirea din situaţii periculoase, iar acţiunile acestor hormoni
asupra creierului se pare că au ajutat la formarea amintirilor
puternice, care i-au determinat pe strămoşii noştri să evite astfel
de situaţii în viitor.

Cu toate acestea, doctorul Reul ne atenţionează că prea mult
stres are efecte negative asupra memoriei. „Dacă suntem
prea stresaţi nu vom reţine nici o informaţie nouă.”

Sursa:
The Telegraph

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Elon Musk a primit una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei
Elon Musk a primit una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei
Oceanele Pământului au atins temperaturi record în luna august
Oceanele Pământului au atins temperaturi record în luna august
Bill Gates vrea locuri de muncă „rezervate pentru oameni”
Bill Gates vrea locuri de muncă „rezervate pentru oameni”
Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei
Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin decât credem (P)
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin ...
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro