Pierderile de memorie provocate de îmbătrânire sunt reversibile

Prin reglarea unui dezechilibru chimic din creierul maimuţelor
în vârstă, cercetătorii participanţi la studiu au transformat
celulele nervoase îmbătrânite în unele tinere, capabile să susţină
memoria funcţională cu ajutorul căreia creierul păstrează gândurile
pentru o scurtă perioadă de timp.

Maimuţele sunt folosite de multă vreme în studiul creierului
uman, astfel că aceste rezultate ar putea fi valabile şi în cazul
oamenilor, deşi sunt necesare cercetări suplimentare care să
confirme această ipoteză.

• Un obicei zilnic comun contribuie decisiv la riscul de cancer, avertizează oncologii
• România este campioană absolută la cazurile de rujeolă din Europa

Cercetătorii au studiat memoria funcţională a unor maimuţe
aflate în trei stadii ale vieţii: maimuţe tinere (7-9 ani,
echivalentul a 21-27 ani în cazul oamenilor), maimuţe de vârstă
medie (12-13 ani, echivalentul a 36-39 ani ai oamenilor) şi maimuţe
în vârstă (17-21 ani, echivalentul a 51-63 de ani la oameni).

Folosindu-se de mici sonde speciale, cercetătorii au studiat
celulele din cortexul prefrontal al fiecărei maimuţe în timp ce
aceasta realiza o sarcină care făcea apel la memorie. Maimuţa
trebuia să ţină minte 2,5 secunde localizarea unei gustări în
cadrul unei simulări computerizate, un timp destul de scurt chiar
şi pentru cele mai în vârstă maimuţe. Maimuţele în vârstă care nu
s-au descurcat la acest test au devenit frustrate şi au refuzat să
continue jocul.

Aşa cum era de aşteptat, reţeaua neuronală din creierul
maimuţelor mai în vârstă nu a susţinut activitatea cerebrală la fel
cum a făcut-o în cazul celor tinere, chiar dacă acestea au trecut
testele care implicau memoria pe termen scurt. În testele cu termen
mai lung, însă, de până la cinci secunde, maimuţele vârstnice nu
şi-au îndeplinit sarcinile la fel de bine ca acelea tinere.

Cercetătorilor le era cunoscut faptul că o substanţă chimică
numită AMP ciclic (adenozin monofosfat ciclic) joacă un rol foarte
important în formarea memoriei în cortexul prefrontal şi că o
cantitate prea mare în creier ar putea duce la pierderea memoriei
atât în cazul maimuţelor, cât şi în cazul oamenilor.

Pentru a vedea dacă scăderea nivelului AMP ciclic ar putea ajuta
la restabilirea funcţiei cerebrale a maimuţelor implicate în
studiu, cercetătorii au injectat cantităţi mici de medicamente care
să blocheze acţiunea substanţei în imediata apropiere a unor
neuroni implicaţi în gestionarea memoriei şi apoi au refăcut
testele. Medicamentele au îmbunătăţit capacitatea celulelor de a
păstra impulsurile. Dat fiind faptul că maimuţele se descurcaseră
bine şi la testele iniţiale, cercetătorii nu au putut observa
progrese măsurabile.

Studii anterioare asupra acţiunii medicamentelor cu efect de
blocare a AMP ciclic, precum Guanfacine, un tratament utilizat
pentru tratarea deficitului de atenţie şi hiperactivităţii (ADHD),
au demonstrat că se poate îmbunătăţi performanţa memoriei în cazul
maimuţelor în vârstă, atunci când medicamentul este administrat în
întregul organism, deşi nu se cunoaşte acţiunea acestuia în creier.
În prezent se efectuează studii clinice pentru a se verifica dacă
are acelaşi efect şi în cazul oamenilor.

Alte părţi ale creierului depind, însă, de nivelul ridicat de
AMP pentru a funcţiona corect, astfel că reglarea nivelului
substanţei AMP ciclic ar putea avea unele efecte secundare
nedorite. Medicamentul Guanfacine pare a fi sigur, fiind deja
aprobat pentru utilizarea în cazul pacienţilor care suferă de ADHD
pentru a controla impulsurile şi pentru a îmbunătăţi memoria
funcţională.

Studiul, care a fost finanţat printr-o bursă acordată de
Institutul Naţional de Geriatrie din Statele Unite, a fost publicat
recent în revista Nature.

Sursa: MSNBC