Mulţumiţi păsărilor: fără ele, insectele ar fi crescut cât oamenii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În timpul istoriei lor, insectele au avut punctul de evoluţie maximă acum aproxiamtiv 300 milioane ani, când atmosfera era mai bogată în oxigen decât cea din prezent, iar unele insecte zburătoare atingeau o anvergură de peste 60 centimetri.

Vârsta de aur a insectelor a fost atinsă în perioada Carboniferului târziu şi a Permianului timpuriu. În acele vremuri îndepărtate, insecte uriaşe, asemănătoare cu libelulele actuale, dar mult mai mari, stăpâneau cerul Terrei.
Apoi, în timpul apariţiei dinozaurilor, insectele s-au ales cu o serie de prădători şi concurenţi periculoşi: păsările.

„Chiar spre sfârşitul Jurasicului şi începutul Cretacicului, adică acum circa 150 milioane ani, nivelurile oxigenului au crescut, dar insectele au început brusc să-şi micşoreze dimensiunile. Iar acest fenomen, aparent straniu, coincide perfect cu apariţia păsărilor.”, declară conducătorul studiului, dr. Mathew Clapham din cadrul Universităţii California din Santa Cruz.

Odată cu apariţia voracelor păsări insectivore, insectele au fost nevoite să-şi reducă dimensiunile pentru a deveni mai greu de prins şi a-şi găsi mai uşor locuri unde să se ascundă de noii duşmani.
Teoria este susţinută şi cu dovezi care ţin de biologia pterosaurilor. După apariţia acestor reptile zburătoare în perioada Triasicului, insectele au mai înregistrat o etapă de micşorare corporală, dar nu atât de accelerată precum cea din perioada apariţiei păsărilor pe scena evoluţiei.

Oricum, specialiştii iau în calcul şi alţi factori, precum extincţia în masă de la sfârşitul Cretacicului, extincţie care a dus la dispariţia dinozaurilor.

„Personal, cred că micşorarea insectelor a ţinut şi de capacitatea păsărilor de a se specializa. Primele păsări nu erau nişte zburătoare foarte dibace. Dar, spre sfârşitul Cretacicului, păsările de atunci semănau deja foarte mult cu păsările din prezent”, a adăugat dr. Clapham.

Sursa: Daily Mai