Naşterea Universului – un fel de „îngheţ” brusc, la scară cosmică?

Universul ar fi „îngheţat” în forma sa actuală, într-un eveniment numit de cercetători „Big Chill” – un început care poate fi descris, folosind o metaforă, ca un fel de transformare a apei în gheaţă, spun specialiştii în fizică teoretică de la Universitatea din Melbourne.

În acest scenariu, cele patru dimensiuni ale spaţiului (trei dimensiuni spaţiale plus timpul, ca a patra dimensiune) „s-au solidificat” la un moment dat, formând structura iniţială a Universului, iar cercetătorii afirmă că putem afla multe despre „golurile” sau „fisurile” din structura Universului studiind fisurile naturale din cristalele de gheaţă.

• Donald Trump a amenințat că va impune Canadei tarife de 100%
• Intervenție ca-n filme: Salvamontiștii au recuperat trei turiști blocați în Munții Mălinului

Această teorie, spune James Quach, conducătorul proiectului, este cea mai recentă dintr-un lung şir de încercări ale omului de a explica originea şi natura Universului.

Una dintre marile întrebări este dacă Universul are o structură continuă sau dacă este constituit din particule, din unităţi elementare.

O nouă teorie, numită Quantum Graphity, sugerează că spaţiul ar fi constituit din unităţi indivizibile – cam ca pixelii care compun o imagine pe ecran.

Problema este că aceste unităţi structurale, aceste „cărămizi” din care este alcătuit spaţiul sunt foarte mici, imposibil de vizualizat în mod direct.

Cercetătorii australieni cred însă că au descoperit o metodă de a le vedea indirect.

„Gândiţi-vă la Universul timpuriu ca la un lichid”, spune prof. Quach. Apoi, pe măsură ce Universul se răceşte, el se cristalizează în cele trei dimensiuni ale spaţiului şi dimensiunea temporală pe care le cunoaştem azi. Dacă teoretizăm astfel lucrurile, pe măsură ce Universul se răceşte, ne aşteptăm să se formeze nişte fisuri, aşa cum se formează când apa îngheaţă.”

Unele dintre aceste „defecte” din structura Universului ar putea fi observate şi azi, cred specialiştii.

„Lumina şi alte particule şi-ar curba traiectoriile sau ar fi reflectate la incidenţa pe asemenea zone, astfel încât, teoretic, am trebui să putem detecta aceste efecte”, spune prof. Andrew Greentree, memebru al echipei de cercetători care a elaborat teoria.

Oamenii de ştiinţă au calculat unele dintre aceste efecte şi dacă predicţiile lor vor fi confirmate experimental, problema naturii spaţiului – dacă acesta e continuu sau format din unităţi elementare foarte mici – va fi rezolvată.

Sursa: Mail Online